Esenta raportului privind inflatia
Dan Popa face pe blogul sau o sinteza a raportului asupra inflatiei publicat de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Iata cele mai importante concluzii:
*Imprumuturile pentru locuinte au inregistrat in trimetrul III o scadere de dinamica mai pregnanta (-17,9 puncte procentuale comparativ cu media lunilor aprilie-iulie, pana la 55,3 la suta)
*Creditele pentru consum si-au diminuat variatia anuala reala cu 14,2 puncte procentuale fata de aceeasi perioada de referinta (pana la nivelul de 43,8 la suta)
*Economisirea in lei a populatiei nu a dat semne de revigorare in perioada iulie-august; rata medie anuala de crestere reala a depozitelor la termen in lei cu scadenta sub doi ani a continuat sa se reduca, usor mai lent insa
*Depozitele la termen in valuta au pierdut in dinamica anuala 4,1 puncte procentuale, fata de o scadere de 4,6 puncte procentuale in trimestrul II
*O scadere si mai accentuata a consemnat dinamica anuala reala a depozitelor overnight ale persoanelor fizice (in special a celor in lei), sub influenta sporirii serviciului datoriei aferente creditelor si a posibilei accelerari a cresterii cererii de bunuri si servicii.
Sistemul bancar
*Pe parcursul trimestrului III, sistemul bancar a continuat sa se caracterizeze prin excedent operational de lichiditate, desi acesta a continuat sa se reduca. In acest context, gestionarea lichiditatii de pe piata monetara s-a realizat cu precadere prin intermediul operatiunilor de absorbtie monetara, constand, in principal, in atragerea de depozite pe scadenta de o saptamana
* In august, banca centrala a efectuat si doua operatiuni repo (pe scadente de 6, respectiv 7 zile), prin care a injectat un volum de 1.874 milioane lei, urmarind astfel sa reechilibreze conditiile lichiditatii
*Ratele dobanzilor pietei monetare interbancare au continuat sa creasca in trimestrul III, situandu-se in cea mai mare parte a intervalului la niveluri superioare ratei dobanzii de politica monetara
*Randamentele pe termen foarte scurt s-au mentinut in proximitatea ratei dobanzii de politica monetara la inceputul trimestrului, coborand insa rapid la finele perioadei de constituire a RMO, 24 iunie – 23 iulie. Scaderea a fost determinata de injectiile ample de lichiditate efectuate de catre Trezorerie si, intr-o anumita masura, de relativa reticenta a bancilor de a plasa rezervele excedentare la BNR sub forma de depozite pe termen de o saptamana, in anticiparea majorarii sezoniere substantiale a platilor catre buget la finele lunii iulie. Decontarea acestora a condus la formarea unui deficit de rezerve si la cresterea ratelor dobanzilor. Nivelurile mai inalte astfel atinse s-au dovedit a fi insa persistente, ecartul dintre randamentele ON si rata dobanzii de politica monetara mentinandu-se – de la inceputul lunii august si pana la jumatatea lunii septembrie – in jurul valorii de 3 puncte procentuale, in principal ca efect al cresterii incertitudinii si precautiei in randul operatorilor
*Relaxarea conditiilor lichiditatii in a doua parte a lunii septembrie, ca efect al injectiilor efectuate de Trezorerie, a condus la o noua coborare a randamentelor pana la finele perioadei de constituire a RMO25; acestea s-au repozitionat insa in ultima saptamana a lunii la valori relativ ridicate. Pe acest fond, volatilitatea ratelor dobanzilor interbancare pe termen foarte scurt a sporit, atingand cel mai inalt nivel al ultimelor patru trimestre
*Cotatiile ROBOR (1M-12M) au urmat de asemenea o tendinta ascendenta, reflectand majorarea ratei dobanzii de politica monetara, dar si sporirea impredictibilitatii conditiilor pietei. Cresterea cotatiilor medii ROBOR din luna septembrie fata de cele din iunie a fost relativ uniforma pe intregul spectru de scadente (aproximativ 1,7 puncte procentuale), curba acestora pastrandu-si in consecinta configuratia plata
*La randul lor, ratele dobanzilor titlurilor de stat si-au mentinut tendinta ascendenta, MEF majorand randamentele maxime acceptate cu cate 0,25 puncte procentuale, in doua etape, in cazul inscrisurilor cu maturitatea de 6 luni, 3 si 5 ani, respectiv in trei etape in cel al certificatelor de trezorerie cu scadenta de 1 an. Ca urmare, ratele dobanzilor maxime acceptate aferente titlurilor de stat cu scadenta de cel mult un an au ajuns la 11,24 la suta (6 luni), respectiv 11,5 la suta (1 an), iar cele corespunzatoare obligatiunilor de stat de tip benchmark la 10,5 la suta (3 ani), respectiv 10 la suta (5 ani)
*Volumul titlurilor de stat emise pe parcursul trimestrului III s-a cifrat la circa 1.261 milioane lei, in conditiile in care autoritatea publica a anuntat pentru aceasta perioada emisiuni in valoare de 6.100 milioane lei. Dupa o absenta de cinci luni, nerezidentii au revenit in lunile iulie si august pe piata primara a titlurilor de stat, depunand oferte de cumparare in valoare de aproximativ 293 milioane lei, care au fost acceptate in proportie de 25 la suta
*Pe segmentul societatilor nefinanciare, nivelul mediu al acestor randamente s-a majorat in august fata de luna mai cu 1,25 puncte procentuale (ajungand la 11,62 la suta), in timp ce pe segmentul populatiei a crescut cu 1,30 puncte procentuale (pana la 10,67 la suta). La randul sau, rata medie a dobanzii la creditele noi ale societatilor nefinanciare a avansat cu 1,09 puncte procentuale (pana la 15,20 la suta); in cazul creditelor noi ale populatiei, rata medie a crescut cu doar 0,64 puncte procentuale (pana la 13,70 la suta, in principal pe seama ascensiunii ratelor dobanzilor la creditele noi pentru consum), evolutia acesteia continuand sa fie marcata de o relativa rigiditate.
Cursul de schimb
* in septembrie, pe fondul agravarii crizei sistemului financiar american si al propagarii efectelor acesteia asupra pietei financiare globale, cursul de schimb leu/euro si-a sporit volatilitatea reintrand pe un trend alert ascendent
* tendinta de apreciere a leului in raport cu euro manifestata incepand cu ultima parte a lunii iunie s-a accelerat si s-a prelungit pana in august, in principal ca urmare a: (i) largirii diferentialului ratelor dobanzilor (ii) relativei ameliorari a perceptiei investitorilor asupra evolutiei pe termen scurt a fundamentelor economice interne, (iii) sporirii transferurilor curente ale administratiei publice
* interesul nerezidentilor pentru plasamente pe piata financiara locala a sporit, intrarile de capital de natura depozitelor continuand sa creasca in timp ce rulajul pietei valutare interbancare a atins in luna august al doilea varf istoric. Intarirea leului a fost intrerupta temporar pe parcursul intervalului de unele episoade de turbulenta si volatilitate de pe pietele financiare internationale, care au provocat secvente scurte de depreciere.
Moneda
Scaderea ritmului de crestere a depozitelor la termen sub doi ani a fost insa de mai mica amplitudine, iar acesta a ramas inalt din perspectiva istorica, exclusiv datorita incorporarii efectului one-off generat de decontarea privatizarii S.C. Electrica in aprilie 2008.
*Traiectoria dinamicii M3 a reflectat efectele de sens opus exercitate, pe de o parte, de amplificarea serviciului datoriei aferente creditelor contractate de populatie si respectiv a celei asociate imprumuturilor interne si externe ale companiilor si, pe de alta parte, de accelerarea cresterii cheltuielilor bugetare (in special in iunie 2008), precum si de mentinerea unui ritm inalt al cresterii economice.
*Cea mai mare parte a contrapartidelor M3 au actionat in directia temperarii expansiunii acesteia: dinamica creditului privat s-a incetinit, contractia activelor externe nete ale sistemului bancar s-a amplificat, iar pasivele financiare pe termen lung (inclusiv conturile de capital) s-au majorat; in sens opus a actionat diminuarea mai rapida a depozitelor administratiei publice centrale.
*Prognoza privind cresterea economica si implicit potentialul inflationist al acesteia sunt marcate, insa, de foarte mari incertitudini, in conditiile in care faza de expansiune in care se mai afla criza financiara globala face deosebit de dificil demersul de previzionare a amplitudinii si cronologiei potentialului efect pe care aceasta il va exercita in mod indirect asupra economiei romanesti.
*Este foarte posibil ca, in ipoteza deteriorarii bruste a asteptarilor si perceptiei asupra evolutiei fundamentelor interne, concomitent cu inrautatirea peste asteptari a evolutiilor externe, acesta sa fie resimtit mult mai puternic si mai rapid la nivelul economiei nationale.
*Cererea de credite, in special cea a populatiei, este de asteptat sa fie considerabil descurajata de accentuarea brusca a trendului crescator al ratelor dobanzilor aplicate creditelor in lei si in valuta, precum si de deprecierea acumulata in ultima perioada de moneda nationala si de cresterea volatilitatii si impredictibilitatii cursului de schimb al leului.
INTERVIURILE HotNews.ro