​Evaluarea la cald dupa summitul NATO: ce-a obtinut Romania, ce a ramas de negociat si cum iese Iohannis din prima confruntare serioasa pe politica externa

Cea mai pregnanta concluzie dupa summitul NATO terminat azi la Varsovia e ca Iohannis si Basescu au mai multe in comun decit ar vrea sa recunoasca. Iohannis a preluat stafeta de la Basescu si a dus lucrurile mai departe dupa summitul din 2014, din Tara Galilor. Directia? Consolidarea Romaniei ca jucator important in flancul estic, furnizor de solutii, orientat spre SUA si Marea Britanie ca garanti ai securitatii nationale. Bilantul Romaniei la Varsovia e unul echilibrat. El deschide calea spre solutii ce vor testa inteligenta si creativitatea decidentilor romani.

Am scris inainte de summit ca Romania avea patru mize importante: prezenta navala NATO la Marea Neagra, declararea scutului american antiracheta de la Deveselu drept capacitate a NATO, sprijin pentru brigada multinationala a NATO din Romania si dezvoltarea planului de contingenta.

In ce grad au fost ele realizate?

Prezenta navala a NATO la Marea Neagra a fost subiectul cu cel mai mare potential de prejudiciu de imagine pentru presedintele Iohannis. Mai ales dupa patania din Bulgaria, cind premierul Borisov a denuntat extrem de virulent initiativa Romaniei. Ce-a obtinut Romania la summit? O mentionare suficient de puternica in concluziile oficiale, prin formula: „Vom dezvolta o prezenta inaintata adaptata in sud-estul NATO. Masuri potrivite, adaptate la regiunea Marii Negre si incluzind initiativa romaneasca de creare a unei brigade multinationale … vor contribui la postura intarita de descurajare si aparare a Aliantei… Vor fi evaluate optiuni pentru o prezenta aeriana si maritima intarita a NATO”. (Vezi aici textul oficial, punctul 41). Iar Iohannis a declarat ca aceste optiuni „vor fi discutate în NATO în perioada imediat următoare şi vor fi abordate de miniştrii Apărării în octombrie”, octombrie fiind deci termenul – limita la care vom sti daca initiativa Romaniei are un viitor sau intra in impas.

Dar sprijinul SUA (exprimat explicit in discutiile dintre cei 28 de sefi de stat, potrivit unor surse aliate) si al Marii Britanii pentru proiectul Romaniei vor conta in discutiile de pina in octombrie. Si va conta si pozitionarea Turciei, care, prin purtatorul de cuvint al presedintelui Erdogan, a anuntat ca vrea „o noua arhitectura de securitate la Marea Neagra”.

Iohannis a cumparat timp pina in octombrie. Cei care decretau esecul usturator al initiativei navale trebuie sa mai astepte. Depinde acum de Romania sa stie sa cistige aliati si adepti in interiorul NATO, si nu m-as mira ca Polonia sa fie alaturi de noi in acest dosar. Polonezii nu au uitat serviciul facut acum trei saptamini de Iohannis, care a amendat public Comisia Europeana pentru criticile aduse Varsoviei. Relatia buna dintre Romania si Polonia e evidenta, cele doua tari urmind sa se sprijine reciproc cu trupe pentru formatiunile multinationale NATO de pe teritoriul lor.

Si mai trebuie spus ceva: asa vaga cum e mentiunea din documentul final al summitului, ea vine cu un plus fata de propunerea initiala, adaugind si o dimensiune aeriana viitoarei prezente NATO la Marea Neagra.

Asa cum am mai spus, Iohannis a cistigat timp. In octombrie vom vedea daca a stiut sa-l gestioneze.

Brigada multinationala. Romania a obtinut la summit aceasta brigada, dar mai are de negociat cu tarile care sa-si trimita trupe. Pina acum, doar Bulgaria si Polonia au confirmat contributii certe. Sigur ca putem compara la nesfirsit ce au obtinut Polonia plus balticele (cite un batalion din SUA, UK, Canada si Germania), dar Romania are un avantaj: militarii romani (jumatate din brigada) se vor antrena cot la cot cu militarii straini care vor completa brigada, isi vor dezvolta reflexele de colaborare.

Dezvoltarea planului de contingenta a fost obtinuta, desi, cum am mai explicat, a existat o opozitie in interiorul Aliantei.

Declararea scutului american antiracheta de la Deveselu drept capacitate a NATO. Obiectivul a fost realizat.

Summitul a mai adus un anunt bun pentru Romania, venit initial pe surse si confirmat apoi de Iohannis: SUA vor trimite din 2017 in Romania un batalion de militari, cu tot unitati mecanizate, in cadrul unei prezente rotative.

Cred ca e un bilant echilibrat. Nu e nici prilej de triumfalism, dar nici de autoflagelare. E bine ca Romania ramine pe orbita euro-atlantica, e bine ca pozitiile comune cu Polonia se inmultesc si ca Iohannis continua pe directia inceputa de Traian Basescu inca din prima zi a mandatului lui de presedinte.

Pentru final, doua observatii de atmosfera.

Nu am mai vazut de mult timp sefi de stat sau de guvern atit de obositi (la propriu), cred ca de la Consiliul European din 2013 la care s-a negociat bugetul UE. I-am vazut azi pe Hollande si Iohannis marcati de oboseala, si inteleg ca au existat cazuri si mai critice.

Iar Iohannis m-a surprins astazi, la conferinta de presa, cind a vorbit liber cu o pasiune necaracteristica despre armata romana, despre negocierile din NATO si profilul de tara al Romaniei.

Atit pentru moment din Varsovia.