EXCLUSIV Proiectul de 84 milioane euro de la UE pentru internet broadband in zone defavorizate este blocat

Cine sa fie proprietarul final al retelei de internet broadband in zonele defavorizate, statul sau operatorii privati? Aceasta este miza unui proiect care ar putea debloca pentru Romania 84 de milioane de euro de la UE. Proiectul – gandit in prima faza astfel incat operatorii de comunicatii sa ramana proprietarii noii infrastructuri – ar fi blocat de STS, care vrea ca aceasta retea sa ramana in proprietatea statului, spun surse din piata telecom.

Informatia pe scurt:

Comisia Europeana (CE) asteapta din 2007 un proiect din partea Romaniei pentru utilizarea de fonduri UE de peste 84 de milioane euro pentru internet broadband in zone defavorizate.
In vara lui 2009 autoritatile romane au vrut sa directioneze banii catre un alt proiect – platforma eRomania, astfel ca in 2010, CE a decis sa blocheze acordarea acestor fonduri pana ce autoritatile vor veni cu un proiect tehnic care sa corespunda scopului initial.
Experti romani, asistati de oficiali europeni, au convenit in luna martie asupra unui astfel de proiect. Nici pana acum insa documentul nu a ajuns la Bruxelles.
Surse din piata au precizat pentru HotNews.ro ca STS a insistat recent pe un alt model de proiect. Ministrul Comunicatiilor a confirmat doar faptul ca „au mai aparut opinii in cadrul grupului de lucru”, mentionand ca „in circa doua saptamani trebuie sa fie luata o decizie”.

Proiectul tehnic asupra caruia se convenise initial pentru deblocarea celor 84 de milioane de euro

O infrastructura de internet de banda larga, care ar fi acoperit 3648 de localitati din Romania, unde locuiesc in prezent circa un milion de persoane fara posibilitatea accesului la internet, ar fi urmat sa fie creata prin fonduri UE de 84 de milioane de euro.

Toate aceste localitati au fost impartite in 7 zone si banii ar fi urmat sa fie atribuiti in cadrul a 7 proiecte, cate unul pentru fiecare regiune de dezvoltare. In privinta finantarii, s-a propus o varianta de tipul schema de ajutor de stat in care ‘intensitatea ajutorului de stat este de maxim 60%’, iar operatorul care ar fi solicitat un coeficient mai mic, ar fi primit un punctaj mai mare in grila de evaluare. Reteaua de broadband nou construita ar fi ramas in proprietatea privata a operatorilor.

Acesta este pe scurt propunerea de proiect tehnic, finalizata pe data de 2 martie 2011, de o echipa de proiect creata la cererea Comisiei Europene si asistata inclusiv de oficiali europeni. Echipa a fost infiintata prin ordinul ministrului comunicatiilor, era formata din reprezentanti ai Ministerului Comunicatiilor (MCSI), autoritatii de reglementare in Comunicatii (ANCOM), Ministerului de Finante (MFP), Ministerului Economiei si ai Consiliului Concurentei (CC) si era condusa de Eduard Lovin, consilier al ministrului Comunicatiilor.

„In echipa au fost cooptati si experti ai STS si ai SRI care au participat la toate intalnirile avute. Tot proiectul si toata documentatia a fost transmisa de pe 4 martie catre Ministerul Comunicatiilor. De atunci insa nu s-a mai intamplat nimic. Riscul este sa se tergiverseze pe termen nedefinit si sa nu se mai acorde acesti bani. Cred ca si rabdarea Comisiei Europene are o limita. Ganditi-va ca masura UE a fost deschisa in 2007 si tine pana in 2013. Din 2007 oficialii UE asteapta un proiect in legatura cu aceste fonduri din partea Romaniei”, a precizat pentru HotNews.ro Eduard Lovin.

Lovin nu intelege de ce, dupa ce experti romani si europeni si-au dat acordul asupra acestui proiect, documentul nu a ajuns inca la Comisia Europeana.

„Proiectul putea fi transmis imediat prin procedura de pre-notificare, il analizau (n.a cei de la Comisia Europeana), se mai puteau face mici ajustari, nu de fond, apoi ar fi urmat notificarea oficiala. Din cate stiu eu nici o alta autoritate nu trebuia sa mai dea vreun aviz pe acest document”, a precizat Lovin.

Surse din piata: STS a insistat pe un alt model de alocare a acestor bani

Mai multe surse guvernamentale, dar si din partea operatorilor de comunicatii, au precizat pentru HotNews.ro ca Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) ar fi avut in cele din urma un punct de vedere diferit privind modelul de utilizare a acestor fonduri, in care beneficiar sa fie statul.

„STS doreste modificarea proiectului in sensul folosirii banilor pentru infrastructura de comunicatii a statului”, sustine o sursa din cadrul operatorilor de comunicatii.

„STS a insistat pe un alt model de alocare a acestor fonduri UE in care beneficiar sa fie statul, prin Ministerul Comunicatiilor”, a declarat o alta sursa apropiata procesului care a dorit sa-si pastreze anonimatul.

„Ceea ce deranjeaza este ca reteaua de broadband nou construita va ramane in proprietatea privata a operatorilor”, a mentionat o alta persoana.

Contactati de HotNews.ro cu privire la aceste afirmatii, oficialii STS au mentionat ca „raspunsurile nu sunt de competenta Serviciului de Telecomunicatii Speciale”, cu invitatia de a ne adresa Ministerului Comunicatiilor.

Ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme: In circa doua saptamani trebuie luata o decizie. Suntem in grafic, nu suntem in intarziere

Ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme, a confirmat pentru HotNews.ro doar faptul ca in grupul de lucru au aparut noi opinii si ca acum se analizeaza un nou model de alocare a acestor fonduri UE.

„Avem un model deja facut si acum am mai generat un model de proiect pentru ca au aparut opinii in cadrul grupului de lucru. Vrem sa masuram gradul de eligibilitate si al celui de-al doilea model. Acest nou proiect are si o componenta de stat, respectiv o parte din retea sa ramana si la stat. Suntem in grafic, nu suntem in intarziere. Eu sunt interesat sa fie un proiect castigator. Cred ca intr-o saptamana sau doua saptamani trebuie sa fie luata o decizie. Vrem sa completam cu unele cerinte ale noastre, ale statului”, a explicat Valerian Vreme.

Revenind la proiectul initial, calendarul cu termenele maximale estimate pentru implementarea acestei solutii prevedea ca semnarea contractelor de finantare sa se faca cel tarziu pana in luna octombrie a anului 2012, iar implementarea celor 7 proiecte sa dureze maxim 24 de luni.