False dezavantaje ale semnarii Tratatului fiscal de catre Romania

Aura Socol

Contributors.ro

O sa intru direct in subiect. S-ar parea ca lumea inclina sa fie mai degraba sceptica privind Tratatul fiscal propus de Uniunea Europeana, decat sa-i vada avantajele. Iata in continuare cateva dintre falsele dezavantaje in opinia mea referitoare la Tratatul fiscal.

Tratatul fiscal induce prociclicitate. Fals. Dimpotriva. Si iata la ce ma refer cand afirm asta. Intregul set de reguli fiscale din zona euro se bazeaza pe ideea de functionare cat mai eficienta a stabilizatorilor fiscali automati. Astfel, se considera ca functia de stabilizare a politicii fiscale nationale (aflata sub constrangerea unei uniuni monetare) este eficienta atunci cand componenta discretionara (exprimata prin modificarile in soldul bugetar structural) este zero sau cat mai aproape de zero.

Cum functioneaza mecanismul. Daca soldul structural este zero, atunci soldul bugetar total este egal cu soldul ciclic. Altfel spus, componenta ciclica pozitiva din faza de expansiune ofera siguranta ca intr-o astfel de perioada se acumuleaza un excedent bugetar, politica fiscala devenind astfel anticiclica. Prociclicitatea apare (tocmai) daca nu exista o astfel de constragere pe soldul structural. Cum? Profitandu-se de expansiune, soldul structural creste (cheltuieli nefolositoare, discretionare) si excedentul se transforma in deficit. Asta nu face altceva decat sa supraincalzeasca economia in expansiune si sa forteze la a fi prociclic si in recesiune. Evident, daca ai inregistrat deficite mari atunci cand ar fi trebuit sa acumulezi nu mai poti creste deficitul atunci cand ai nevoie de el, adica in recesiune.

Cum procedezi in faza de recesiune. Asta e dilema, nu? Nimic mai simplu. Folosesti resursele acumulate in faza de expansiune. Asta e si ideea de functionare a stabilizatorilor fiscali automati. A acumula insa in faza de expansiune presupune sa-ti impui limite pe soldul structural. Fara astfel de limite, soldul structural elimina potentialele excedente in expansiune si contribuie la cresterea deficitelor totale in faza de recesiune. Or, tocmai asta se incearca a se evita – explozia deficitelor, apoi in lant cresterea datoriilor, etc cu toate externalitatile negative ce vor avea efect de contagiune in intreaga uniune monetara.

Cel mai bun exemplu de prociclicitate indusa de un deficit structural mare este tocmai Romania. In perioada 2005-2008 daca am fi avut restrictie pe deficitul structural am fi putut avea excedent de 2,5% din PIB in 2007, sau 3,2% din PIB in 2008 (conform datelor oficiale). Excedent ce ar fi putut fi folosit acum pentru a iesi din recesiune. Romania a fost nevoita sa faca ajustarea fiscala pe care astazi o suportam cu totii tocmai pentru ca soldul structural nu a fost limitat, ceea ce a impiedicat acumularea.

In concluzie, Romania nu trebuie sa se “supuna” Uniunii Europene pentru ca nu are de ales, ci pentru ca este in interesul sau. Pentru ca regulile propuse sunt bune. Si da, avem nevoie de restrictii clare. De ce? Pentru ca, din pacate, economicul este supus politicului.

Metodologia de calcul a soldului structural este neclara. Fals. Exista o metodologie foarte precisa de estimare a componentei bugetare structurale. Si inca de mult timp, nu de ieri. Sunt estimari econometrice, adevarat, insa acestea sunt realizate de specialisti, nu de amatori. Am estimat pentru Romania soldul bugetar structural ca reprezentant al Ministerului roman de Finante alaturi de experti ai Comisiei Europene ani la rand in cadrul grupului de lucru pentru Programul de Convergenta al Romaniei. De altfel, consultarile se fac cu experti din Banca Nationala a Romaniei, Banca Centralea Europeana, Fondul Monetar International sau, mai nou, Consiliul Fiscal. Bancile centrale sunt obligate sa realizeze in cadrul Diviziilor sale Fiscale proiectii bugetare independente, alaturi de cele realizate de Ministerul Finantelor. In plus, argumentul invocat ca ecuatia simpla “venituri minus cheltuieli” este mult mai clara este din nou fals. Din aceasta ecuatie simpla pot si “uitate” diverse cheltuieli pe care le vei plati ulterior, arierate, etc., Deci, daca vrei sa “mistifici” deficitul o poti face oricum. Vezi cazul Greciei.

Problema datoriei publice. Noi inca stam bine, avem pana in 60%. Fals. De la astfel de idei s-a ajuns la ceea ce se intampla astazi in zona euro, cu externalitatile negative pe care le traim si noi. Problema datoriei publice trebuie gandita in termeni de sustenabilitate a acesteia. Adica in termeni de capacitate de rambursare a ceea ce ai imprumutat. Aceasta capacitate este dependenta de propria rata de crestere economica, de nivelul dobanzilor la care pietele te imprumuta si de capacitatea de generare de surplusuri primare (engl. generating primary surplus capacity). Daca rata de crestere economica pe care esti capabil sa o realizezi este mai mica decat rata dobanzii pe care trebuie sa o platesti, atunci trebuie sa-ti iei masuri. Datoria publica a Romaniei a depasit nivelul de 37%, nivel considerat sustenabil pentru economia noastra. Conform calculelor, pentru a stabiliza datoria publica pe urmatorii doi ani la nivelul de 37% inregistrat in 2011 – nivel pe care economia romaneasca il poate sustine in momentul actual functie de diversi indicatori – este nevoie de un surplus primar constant de minim 0,3% din PIB. Altfel, datoria publica poate creste semnificativ cu repercursiuni directe asupra nivelului de trai din Romania. In plus, aceste simulari sunt realizate in conditiile scenariului oficial (indicatorilor oficiali) care se pare ca deja a devenit optimist. Daca am calcula conform noilor rectificari facute pe indicatori de institutiile internationale atunci am avea nevoie de 0,8% surplus primar pentru a stabiliza datoria.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

False dezavantaje ale semnarii Tratatului fiscal de catre Romania

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”