​Financial report Economiile europene ar putea fi lovite de un al doilea val de șomaj. Legile protecţiei datelor- minunate, dar păcat că nu sunt aplicate. Comisia vrea 7,5 miliarde euro pentru a accelera răspunsul la pandemie

Financial Times: Economiile afectate de criză ar putea fi lovite de un al doilea val de șomaj ● The Guardian: Legile protecţiei datelor sunt minunate. Păcat că nu sunt aplicate ● Les Echos: Comisia vrea să strângă 7,5 miliarde de euro pentru a accelera răspunsul la pandemia de Sars-Cov-2 ● Il Giornale: Revelația șocantă a autopsiilor: „Ce se întâmplă în interiorul corpului”

Financial Times: Economiile afectate de criză ar putea fi lovite de un al doilea val de șomaj

Un al doilea val de șomaj ar putea afecta economiile dezvoltate chiar dacă guvernele încep să ridice restricțiile, deoarece firmele își reevaluează capacitatea de a funcționa într-o perioadă a distanțării socială, avertizează economiștii.

Cifrele lansate în această săptămână indică daune în creștere ale pieței forței de muncă rezultate din măsurile de încetinire a răspândirii coronavirusului.

În SUA, peste 3,8 milioane de persoane au depus noi solicitări privind acordarea stipendiilor sociale pentru pierderea locului de muncă, ducând totalul ultimelor 6 săptămâni la peste 30 de milioane. În Europa, datele oficiale privind șomajul subliniază amploarea fenomenului, cifrele oferite de primele 5 mari economii aratând că peste 35 de milioane de lucrători sunt sprijiniți salarial de către stat prin diferitele scheme fiscale aplicate.

Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania a declarat săptămâna aceasta că mecanismul cunoscut sub numele de Kurzarbeit, acoperă acum peste 10 milioane de lucrători, dublu față de estimările anterioare și reprezentând mai mult de o cincime din forța de muncă. În Franța, săptămâna trecută s-au adăugat unei scheme similare alți un milion de lucrători, ducând totalul acestora la 11,3 milioane – mai mult de un sfert din forța de muncă.

Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a declarat săptămâna aceasta că „condițiile pieței forței de muncă s-au deteriorat masiv”, în timp ce Jay Powell, șeful Rezervei Federației SUA, a declarat că este „groaznic” să vezi cum aproape toate locurile de muncă nou înființate din ultimii ani, de care au beneficiat cel mai mult persoanele cu venituri mici, sunt acum amenințate cu dispariția.

Cifrele arată că rata șomajului din SUA a crescut – în decursul a doar două luni – cu cel mai înalt ritm din ultimii 50 de ani, a spus domnul Powell, recunoscând că „probabil că va dura ceva timp pentru ca șomajul să revină la un nivel apropiat de normal”.

Organizația Internațională a Muncii, o agenție a ONU, estimează că scăderea programului de lucru în al doilea trimestru al anului 2020 va fi echivalentă cu pierderea a peste 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă.

Acum marea întrebare este câți oameni vor putea reveni la locul de muncă odată ce guvernele vor începe să relaxeze restricțiile și să redeschidă părți ale economiei. Până în prezent, factorii de decizie s-au concentrat pe sprijinirea întreprinderilor pentru a supraviețui unei scăderi a veniturilor pe termen scurt, strategie menită să contribuie la prevenirea șomajului de lungă durată și, în același timp, să permită companiilor și economiei să revină rapid la capacitatea maximă odată cu ridicarea restricțiilor.

„Chiar și în acest scenariu, vorbim despre un șoc important”, a spus Mark Wall, economist șef la Deutsche Bank. Majoritatea economiștilor se așteaptă ca impactul pe termen scurt asupra creșterii PIB-ului să fie mai mare, iar recuperarea mai lentă decât speraseră inițial guvernele.

„Recuperarea va fi lentă, ajustarea va fi lungă și nu fără durere, pentru oameni și întreprinderi”, a declarat Andrea Garnero, economist pe piața muncii la OCDE. „Toate spațiile publice vor trebui să fie reorganizate și nu sunt sigur că ne vom grăbi să cheltuim de îndată ce restricțiile vor fi ridicate.”

Companiile din sectoarele cele mai expuse încep să admită că nu vor putea reveni la afacerile de dinainte de criză și că se confruntă cu nevoia de concedieri pe scară largă.

Boeing, producătorul de aeronave, a declarat săptămâna aceasta că va reduce 10% din forța de muncă, în timp ce British Airways a spus că va trebui să reducă 12.000 de locuri de muncă.

Angajatorii din Spania solicită o extindere a schemei de susținere a salariilor, iar întreprinderile din sectorul ospitalității din Marea Britanie avertizează că este posibil să nu-și poată acoperi toate costurile de funcționare cu măsuri stricte de distanțare socială – subliniind riscul unui nou val de șomaj.

„Suntem preocupați de faptul că acest șomaj„ invizibil ”[ascuns în schemele de angajare parțială] va deveni mai vizibil”, a spus domnul Wall, adăugând că, în timp, falimentele vor crește „iar o parte din cei în șomaj tehnic vor ajunge şomeri cu acte în regulă”.

Florian Hense, economist la Berenberg, a declarat că se așteaptă ca guvernele europene să extindă schemele fiscale de sprijin, dar a adăugat că probabil că șomajul nu va scădea înainte de vara anului viitor. „Cel de-al doilea val ar putea veni peste o jumătate de an sau un an, când vom vedea mai clar câte companii au trecut de criză – și câte nu au reușit”, a spus el.

The Guardian: Legile protecţiei datelor sunt minunate. Păcat că nu sunt aplicate

Deficitul de experţi în tehnologie din cadrul structurilor de reglementare UE permite companiilor să-şi continue practicile de invadare a spaţiului nostru privat.

În 25 mai 2018, regulamentul de protecţie a datelor cu caracter personal GDPR a devenit lege pe tot cuprinsul UE. Din cauză că este mai degrabă o reglementare decât o directivă, implementarea sa nu este lăsată la discreţia statelor; a devenit parte componentă a codului juridic al fiecărui membru al UE, inclusiv Regatul Unit la vremea aceea. În esenţă, GDPR este un set de reguli menite a le acorda cetăţenilor UE un mai mare control asupra datelor lor personale. Ceea ce s-a aflat în spatele reglementării a fost necesitatea adunării laolaltă a măsurilor luate în timp pe tot cuprinsul Europei şi adaptării acestora la scopul lor, într-o lume dominată de supravegherea capitalistă. În faţa acesteia, GDPR pare un instrument legal formidabil.

În orice caz, în perioada care a precedat implementarea sa, perspectiva acestei reglementări părea a speria teribil companiile şi organizaţiile mari sau mici. Era o mină de aur pentru consultanţii juridici şi din domeniul protecţiei datelor. Până şi amatorii de felul autorului articolului erau deseori abordaţi de grupuri comunitare mici, îngrozite de perspectiva ca lista lor de email să le aducă necazuri din cauză că nu ceruseră aprobarea explicită a fiecărui individ cuprins în aceasta.

GDPR conferea puteri formidabile autorităţilor de protecţie a datelor (DPA) din statele UE, inclusiv prerogativa de a impune amenzi de până la 4% din venitul global al companiei. Dar până acum numărul amenzilor date a fost minuscul în comparaţie cu amploarea pieţelor de tranzacţionare a datelor care susţin veniturile mediilor sociale şi altor companii. Până acum, cele mai mari amenzi par a fi fost date de DPA din Regatul Unit: 183 de milioane de lire sterline pentru British Airways şi 99 de milioane de lire sterline pentru lanţul hotelier Marriott, ambele pentru că nu au asigurat siguranţa datelor clienţilor în faţa hackerilor. Dar acestea sunt unele din rarele excepţii care par a confirma regula.

Deci ne aflăm în faţa unui paradox: pe de o parte, industria globală a tranzacţionării datelor abuzează masiv de datele personale; pe de alta, noi dispunem de un instrument juridic puternic care nu este exercitat împotriva agresorilor. Cum aşa? Cauza o fi faptul că DPA-urile sunt corupte? Sau indolente? Sau de o crasă incompetenţă? Se pare că răspunsul nu este niciunul din acestea. Sunt pur şi simplu copleşite de amploarea sarcinii – şi lamentabil de subfinanţate pentru aceasta.

Aceasta este concluzia unei investigaţii a dezvoltatorilor unui browser inovativ numit Brave, care a dus la o sesizare formală adresată Comisiei Europene. La baza problemei se află penuria de competenţe fundamentale. Cercetarea practicilor nebuloase ale ‘data-trackerilor’ care instalează cookie-uri pe computerul vostru prin intermediul website-urilor pe care le vizitaţi poate fi o sarcină destul de tehnică. Prin urmare, autorităţile DPA nu au nevoie doar de avocaţi pe statul de plată, ci şi de experţi în tehnologie cu gândire de legişti, iar astfel de oameni sunt la mare cerere zilele astea şi nu la preţ mic.

Investigaţia Brave a constatat că jumătate din agenţiile DPA din Europa au doar cinci experţi în tehnologie sau mai puţini (trei state membre – Austria, România şi Letonia – par a nu avea niciunul). Germania, cu 29% din toţi specialiştii în tehnologie europeni, are cota cea mai ridicată, urmată de Spania şi Franţa, iar Regatul Unit se plasează pe poziţia a patra (doar 3% din cei 680 de angajaţi ai Biroului comisarului tehnologiei informaţionale sunt specialişti în tehnologie). Dar cel mai îngrijorător deficit din toate îl prezintă structura DPA din Irlanda care, conform raportului Brave, dispune doar de 21 de roluri pentru impunerea respectării regulilor în domeniul tehnologiei informaţiei. Faptul că majoritatea giganţilor tehnologiei îşi au sediul central european în Dublin face ca autoritatea irlandeza să aibă cel mai mare volum de muncă; actualmente este autoritatea coordonatoare pentru 127 de dosare şi cu toate acestea bugetul ei este restrâns de guvernul irlandez.

Cu excepţia Germaniei, asta pare a fi norma pentru orientarea europeană. Guvernele UE subliniază la modul declarativ importanţa caracterului privat al vieţii cetăţenilor, dar în mod clar nu sunt dispuse să plătească pentru a-l proteja. Deci ne rămâne o reglementare puternică dar în esenţă neaplicată, ceea ce este o batjocură la adresa statului de drept. De aceea, marea întrebare despre GDPR se reduce la asta: s-a dovedit a fi doar o aspiraţie sau este o lege? Şi dacă se înscrie în categoria din urmă, nu ar trebui să o impunem? (Rador)

Les Echos: Comisia vrea să strângă 7,5 miliarde de euro pentru a accelera răspunsul la pandemia de Sars-Cov-2

Pentru a răspunde acestei provocări unice și globale, mai multe țări și organizații își unesc forțele pentru a înființa o platformă care accelerează cercetarea, proiectarea și distribuția echitabilă a îngrijirii, tratamentului și vaccinurilor împotriva Covid-19.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, organizează luni o conferință online a donatorilor pentru a organiza mai bine răspunsul sanitar la coronavirus.

În timp ce catastrofele sanitare și economice cauzate de coronavirus cresc zilnic în intensitate, un efort de cooperare internațional, înființat în câteva săptămâni, va încerca să ofere un răspuns global în domeniul sănătății.

Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății lansează luni o operațiune masivă de strângere de fonduri, cu sprijinul câtorva state și a mai multor organizații internaționale de sănătate. Obiectivul: strângerea a 7,5 miliarde de euro pentru a garanta accesul universal și pentru a produce instrumente de diagnosticare la scară largă, tratamente, vaccinuri și pentru a asigura menținerea eficientă a sistemelor de sănătate. Acest dispozitiv a fost numit Access to Covid-19 Tools (ACT).

„Acesta este răspunsul Europei și al OMS la declarațiile președintelui Trump, și este un lucru bun”, spune Patrick Zylberman, istoric al domeniului sănătății. „Prin unirea forțelor cu ONG-uri și diverși actori multilaterali, Uniunea Europeană și OMS pot găsi o modalitate de a asigura o alocare eficientă a banilor strânși”, a declarat o sursă de la Elysée. Fondul global pentru combaterea SIDA, tuberculozei și malariei, Unitaid, Gavi, CEPI, Wellcome Trust, Gates Foundation, Banca Mondială, Medicament Patent Pool s-au alăturat acestei inițiative lansate prin videoconferință pe 24 aprilie a.c.

O inițiativă multilaterală

Deoarece conducerea americană a fost foarte mult absentă în timpul acestei pandemii, această operațiune multilaterală speră să rupă cu izolaționismul steril și să sporească viteza și echitatea în răspunsul global al sistemului sanitar la Covid-19. „Accelerarea și coordonarea actorilor din domeniu, crearea unor mecanisme internaționale: nu trebuie să pierdem timpul. Este necesar să se evite împrăștierea inițiativelor și risipirea fondurilor”, explică Elysée.

La lansarea platformei, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat necesitatea creării unui vaccin și a unui tratament care să fie „accesibil, sigur, eficient” și, mai ales, disponibil ”pentru toată lumea, oriunde“. Problema, pentru cele mai sărace țări, este de fiecare dată identică și întotdeauna crucială, dacă vrem să pornim de la exemplul virusului gripei aviare (H5N1), de la sfârșitul lunii decembrie 2007. Extrem de letal, acesta a cauzat 216 decese (din 348 de cazuri) în sud-estul Asiei, din care o sută doar în Indonezia. Invocând atunci conceptul de „suveranitate virală”, ministrul indonezian al Sănătății a solicitat industriei farmaceutice vaccinuri gratuite în schimbul mostrelor de virus pe care laboratoarele le-au preluat de la populația sa.

„Un mod uimitor de a cere echitate în accesul la prevenire”, remarcă Patrick Zylberman.

Un bun public global

Această nouă inițiativă – la care nu s-au raliat nici China, nici Statele Unite – implică mai multe țări din Europa, continentul cel mai afectat, cu înregistrează peste 140.000 de decese, ceea ce a adus dificultăți în construirea unui răspuns comun la criză. Mai mulți dintre liderii UE au semnat un editorial în „Journal du Dimanche”, precum președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European, președintele francez, cancelarul german, prim-ministrul Norvegiei și președintele Consiliului de Miniștri al Italiei.

„Dacă reușim să dezvoltăm un vaccin produs de întreaga lume, pentru întreaga lume, atunci acesta va fi un bun public global unic al secolului XXI”, susțin ei. Peste o sută de laboratoare din întreaga lume concurează în acest moment pentru a dezvolta un vaccin, potrivit London School of Hygiene and Tropical Medicine, dar mult mai puține au ajuns deja la testarea pe oameni.(Rador)

Alte știri pe scurt:

• IL GIORNALE: Revelația șocantă a autopsiilor: „Ce se întâmplă în interiorul corpului” . O revelație șocantă privind coronavirusul provine din autopsiile efectuate pe corpurile pacienţilor care au decedat din cauza Covid-19, autopsii în urma cărora medicii au constatat că pneumonia interstițială nu este cel mai grav lucru care ni se poate întâmpla, ci doar o consecință, deoarece virusul afectează în principal circulația sângelui. Așa cum a explicat virologul Gismondo în cotidianul Il Fatto Quotidiano, la spitalele Sacco din Milano și Papa Giovanni al XXIII-lea din Bergamo, au fost efectuate şaptezeci de autopsii din care a reieşit că pneumonia este doar o consecință, poate nu atât de gravă, în comparație cu ceea ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru. Deja doctorul Palma, un cardiolog din Salerno, avansase această ipoteză, fiind redus imediat la tăcere de experţi omniprezenţi în programele de televiziune. Potrivit doctorului Palma, coronavirusul afectează în special vasele de sânge, împiedicând astfel o circulație sanguină adecvată și ducând la formarea de trombi. Pneumonia ar fi, așadar, doar un simptom succesiv și nu principalul de la care începe totul, așa cum s-a crezut până de curând. Pe scurt, de la început, cercetătorii s-ar fi concentrat în principal pe pneumonie, care, acum, în urma concluziilor trase din autopsiile efectuate, nu ar fi principalul mecanism patogen al Sars-CoV-2. Specialiştii susţin că primele persoane care au murit, lăsând la o parte bolile deja existente, ar fi fost victimele unor diagnostice inițiale incorecte. Coronavirusul este o boală inflamatorie vasculară sistemică. Prin urmare, din cauza Covid-19 sângele nu poate circula în corp și nu poate ajunge în plămâni care, astfel, nu reuşesc să se aerisească, în ciuda cantității de oxigen eliberat mecanic din exterior. Se pare că ventilatoarele, atât de căutate, deoarece până în urmă cu câteva săptămâni se găseau foarte greu, în realitate, ar fi înrăutățit situația, care deja era foarte gravă. Acum, Statele Unite iau în considerare și această teorie italiană. O descoperire revoluționară care complică din nou lucrurile. Prin urmare, diagnosticul trebuie pus analizând în primul rând gradul de inflamație constatat la pacient. În acest moment se pare că cea mai adecvată terapie ar fi administrarea medicamentelor menite să prevină sau să elimine inflamația și formarea trombilor, fiind vorba, printre altele, de medicamente foarte accesibile şi din punct de vedere economic. Cum ar fi de exemplu heparina, o substanță anticoagulantă care pare că ar da rezultate bune împotriva coronavirusului.

• LA REPUBBLICA: Pacienții vindecați de COVID-19 se îmbolnăvesc din nou: Nouă cazuri la Lodi și Cremona. În ultimele zile, în Lombardia, s-au înregistrat cazuri de pacienți vindecați de coronavirus și externați din spitale, după ce au ieșit negativi la teste și care, după câteva săptămâni, au fost din nou pozitivi. La acești pacienți, fie a revenit pneumonia determinată de COVID-19 și, prin urmare, au fost din nou spitalizați, fie s-au îmbolnăvit cu forme ușoare, necesitând doar asistență la domiciliu prin sistemul de supraveghere de la distanță. Potrivit surselor sanitare, cazurile persoanelor care au rezultat din nou pozitive după vindecare – în acest moment sunt cunoscute nouă cazuri – au fost înregistrate în spitalele din Lodi și din Cremona, cele două provincii care au fost printre primele care s-au confruntat cu criza de coronavirus și printre cele mai afectate. O veste care vine în timp ce Regiunea comunică că sunt 17.278 de teste serologice pe pacienți supuși carantinei la domiciliu, efectuate începând cu 23 aprilie în unele spitale din Lombardia. Din analiza primelor rezultate, realizată de profesorul Fausto Baldanti de la Spitalul San Matteo din Pavia, se pare că au fost puși în carantină mai mulți bolnavi decât cei care au intrat în contact cu virusul, de fapt. „Măsurile de izolare instituite de Regiune au fost, prin urmare, eficiente, deoarece au făcut posibilă protejarea contactelor strânse ale celor care au contractat boala, în mod prompt și independent de test”, a declarat consilierul regional pentru bunăstare, Giulio Gallera, care a comentat rezultatele primei săptămâni de analiză a probelor de sânge pentru testele serologice. În detaliu, persoanele pozitive confirmate de teste sunt 3.448, 19,9% din total, în timp ce persoanele negative sunt 13.669, 79,1%, restul sunt cazuri îndoielnice. Cel mai mare număr de teste, 8.093, au fost efectuate de medicii din Brescia, dintre care 903 au fost pozitivi și 7.192 negativi. În ceea ce privește testele în rândul cetățenilor aflați în carantină, cel mai mare număr a fost efectuat la Bergamo, 1.054, cu 652 de pozitivi și 363 de negativi. „După cum ne-am imaginat din analiza acestor date preliminare, se pare că circulația virusului a fost mai mare în zona Bergamo (Alzano și Nembro), în timp ce la Brescia, Cremona, Crema, Lodi și Codogno a fost mai puțin intensă. Este posibil ca cifra de infectare a personalului medical să reflecte rata de circulație a virusului în Lombardia. Prin urmare, dacă aceste analize vor fi confirmate, reluarea activităților va trebui să țină cont de faptul că majoritatea cetățenilor sunt potențial susceptibili și că, prin urmare, este necesară prudența maximă”, explică profesorul Fausto Baldanti, directorul Departamentului de Virologie Moleculară de la Spitalul San Matteo din Pavia. (Rador)