VIDEO Aspretele, cel mai rar pește de apă dulce din Europa, a fost filmat în premieră pe timp de noapte, când devine activ

Aspretele, cel mai rar pește de apă dulce din Europa, o fosilă vie care trăiește de pe vremea ultimilor dinozauri, a fost filmat pentru prima dată pe timp de noapte în habitatul său natural, râul Vâlsan, în județul Argeș. Filmarea a relevat și lipsa puietului, ceea ce trage un un semnal de alarmă pentru supraviețuirea speciei.

”Specia, activă în special noaptea atunci când își caută hrana, este critic periclitată, deși întregul său areal se află sub protecția unei rezervații naturale și a unui sit Natura 2000. Ziua stă ascunsă sub bolovani, în aperepezi curgătoare. Vâlsanul este singurul râu de pe întreaga planetă unde acest pește încă se mai regăsește”, se arată într-un comunicat transmis de Fundația Alex Găvan, inițiatoarea programului „Aspretele Trăiește”.

Fundația desfășoară în perioada iunie – iulie 2024, pescuit științific la asprete cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală de evaluare a efectivelor speciei, activitate întinsă pe o perioadă de trei ani.

„Ca rezultat parțial, zilele acestea s-au identificat 55 de exemplare de asprete, în 6 stații de pescuit științific, pe o lungime de râu de 16 kilometri, între satele Brădetu și Vâlsănești. Pe 27 iunie, în jurul orei 22, în satul Mușătești, județul Argeș, s-a efectuat prima pescuire științifică pe timp de noapte, pentru inventariere, de la descoperirea speciei, în 1956. De data aceasta scopul a fost de a identifica puietul de asprete. Biologii din cadrul proiectului Aspretele Trăiește, Nagy Attila (PhD) și Mircea Mărginean, au identificat 5 exemplare adulte, dar niciun juvenil. De asemenea, pe 30 iunie, biologii Falka Istvan (PhD) și Arthur de Bruin au identificat, tot pe timp de noapte, alte două exemplare de asprete în râul Vâlsan, la Brădetu. Nici atunci nu s-a descoperit puiet”, se arată în comunicatul transmis de ONG.

În 2022, din 57 de aspreți găsiți în 10 stații de pescuit dintr-un total de 21, doar 6 erau juvenili,câte unul identificat per stație, iar în 2023 nu s-a găsit deloc puiet în cadrul acțiunilor de inventariere a speciei. În cadrul campaniei de pescuit științific de anul acesta, din cele 55 de exemplare identificate până la această oră, niciunul nu este puiet, potrivit sursei citate,

„Deși numărul de aspreți găsiți a crescut, per total, de la an la an, lipsa identificării până în prezent a puietului este extrem de îngrijorătoare. Dacă acest fapt va persista și în anii următori, sunt riscuri mari ca aspretele să dispară pentru totdeauna. Exemplarele identificate până în prezent vor muri, în mod natural, în următorii 4, 5 ani, iar dacă nu mai sunt juvenili care să atingă maturitatea și, astfel, să se poată reproduce, specia dispare”, se arată în comunicatul fundației.

Potrivit specialiștilor, printre cauzele care, luate împreună, contribuie la dispariția juvenililor de asprete, și astfel, a întregii specii, se numără:

• spălările de fund ale lacului de acumulare Vâlsan, efectuate de către Hidroelectrica fărăa lua în considerare prezența ariilor protejate în care trăiește aspretele și lipsa coroborării acestor acțiuni cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate;
• poluarea râului datorată stației de epurare de la Brădetu, care este subdimensionată, și a stației vechi de epurare care a deversat, în mod ilegal, în râu, până în martie 2024;
• lipsa canalizării din comunele Brăduleț și Mușătești, adică în tot arealul unde mai trăiește încă aspretele;
• temperaturile ridicate din ultimii ani, cauzate atât de schimbările climatice cât și de debitul ecologic insuficient asigurat conform legii, de către Hidroelectrica, la barajele Vâlsan și Dobroneagu;
• fragmentarea habitatului de către o serie de bariere artificiale aflate la Brădetu, dintre care, în prezent, unele nu își mai îndeplinesc funcția inițială pentru care au fost construite.

„Chiar este o cursă contracronometru pentru a salva aspretele, o cursă contracronometru ce nu poate fi câștigată fără existența unui râu curat și sănătos, cu debit ecologic asigurat conform legii de către Hidroelectrica, un râu de care autoritățile locale să aibă grijă și care să nu mai fie o groapă de gunoi, așa cum se întâmplă în prezent. Altfel, pur și simplu, va fi o crimă cu premeditare, iar aceste autorități nu vor mai putea să ridice din umeri și să paseze responsabilitatea, așa cum o fac acum. Dacă coborâm acum la apa Vâlsanului, oriunde în arealul aspretelui, nu vom găsi o singură piatră sub apă care să fie curată și care nu fie acoperită de poluarea organică”, a declarat Alex Găvan, conservaționist, fondator proiect Aspretele Trăiește.