FOTOGALERIE Bucurestiul, mutilat chiar de institutia care trebuia sa-l protejeze

Sute de case din Bucurestiul vechi au cazut in ultimii ani sub lama buldozerelor. Pe langa autorizatiiile de demolare eliberate de primarii, circa 99 la suta dintre acestea au si avizul Directiei de Cultura Bucuresti, institutia care ar trebui sa protejeze patrimoniul construit.

Fara aprobarea acestei institutii, imobilele nu ar fi putut fi demolate decat daca proprietarii nu respectau legea. HotNews.ro va prezinta cele mai frumoase case care au fost demolate in ultimii ani, cu avizul Directiei de Cultura Bucuresti.

La carma acestei institutii a fost din 2001 pana in 2009, Stefan Damian. In 2009, dupa schimbarea Guvernului, acesta a fost inlocuit cu Eugen Plesca, fost primar al sectorului 3 al Capitalei.

Desi fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a dispus formarea unei comisii care sa analizeze activitatea lui Stefan Damian, acesta a ramas in continuare consilier superior in cadrul institutiei. Contactat de HotNews, Stefan Damian a declarat ca nu comenteaza cu privire la avizele semnate.

Roma 46 / Foto: HotNews.ro

Str. Roma, nr.46:

• – Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;
• – Demolata in anul 2009;
• – In loc se va construi un bloc de 5 etaje;

Strada Eremia Griorescu, nr.1

Eremia Grigorescu 1

– Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

– Demolata in 2009;

– In loc s-a aprobat contruirea unei cladiri cu o inaltime de 19 m;

Aviatorilor 92 / Foto: HotNews.ro

Bd. Aviatorilor, nr. 92:

– Aviz semnat de Eugen Plesca, director al institutiei in 2009;

– Demolata in 2009;

– In loc se va ridica in loc un bloc de patru etaje;

Str. Batistei, nr. 26:

Batistei 26 / Foto: HotNews.ro

– Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

– Demolata in 2008;

– Inca nu se stie ce se va construi in loc;

Policlinica Coltea Foto: HotNews.ro

Policlinica Coltea;

Initial a existat un aviz de la Directia Monumentelor din ministerul Culturii, iar in 2008 dupa ce acesta a expirat, Directia de Cultura Bucuresti, a semnat un alt aviz de demolare.

Demolata in 2009;

In loc se va construi o parcare;

str. Traian, nr. 244;

Traian 244 Foto: HotNews.ro

Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

Demolata in 2008;

Inca nu se stie ce se va face in loc;

Cobalcescu 25 Foto: Hotnews

str. Cobalcescu, nr. 25;

Aviz de demolare semnat de Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

Demolata in: 2009;

Se va construi in loc un bloc de 5 etaje;

Monetariei nr. 6;

Monetariei 6 Foto: Hotnews

Monument de categorie B, declasat de fostul ministru al Culturii, Razvan Theodorescu;

Demolata in: 2007;

In loc s-a construit un bloc de patru etaje;

Romulus 38 Foto: Hotnews

str. Romulus, nr. 38;

Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

Demolata in 2009;

In loc s-a aprobat construirea unui bloc cu 4 etaje;

str. Ostasilor, nr. 21-23;

Ostasilor 21-23 Foto: HotNews.ro

Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

Demolata in 2009;

In loc se va ridicat o cladire cu 6 etaje;

Proiect Bucuresti Foto: HotNews.ro

Proiect Bucuresti, str. Vasile Alecsandri, nr. 4;

Aviz de demolare semnat de Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

Demolata in anul 2009;

In loc se va face o cladire de 6 etaje;

Maria Rosetti nr.38

Maria Rosetti 38 Foto: Hotnews

Directia de Cultura Bucuresti, nu a raspuns in termen de 30 de zile proprietarului, iar acesta a demolat casa, considerand lipsa de raspuns drept acord tacit;

Demolata in 2009;

In loc se va ridica un bloc de 8 etaje;

Clemenceau 8-10 Foto: HotNews.ro

str. Georges Clemenceau, nr. 8-10

Aviz semnat de Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

Demolata in 2008;

In loc se va face o cladire cu inaltimea maxima de 28 de metri (5 etaje);

In 2009, Eugen Plesca a mai dat avize de demolare pentru urmatoare constructii:

Str. Armeneasca nr. 38-40, in loc se va construi un bloc cu patru etaje;

Bd. Alexandru Ioan Cuza, nr. 14, nu se stie ce se va construi in loc;

Str. Aleea Alexandru, nr. 28, in loc se va construi un bloc de cinci etaje;

Bd. Ferdinand, nr. 65, nu se stie ce se va construi in loc;

Str. Teheran, nr. 22, in loc se va construi un bloc de patru etaje;

Str. Aviator Stefan Sanatescu, nr. 37;

Din nefericire, nu avem poze cu imobilele demolate.

Nota redactiei:

Pentru demolarea unei case dintr-o zona protejata este necesara o autorizatie de demolare de la Primaria pe raza careia se afla imobilul. La baza acestei autorizatii sta la baza avizul obligatoriu al Directiei de Cultura a Municipiului Bucuresti (o directie deconcentrata a Ministerului Culturii).

Tot Directia de Cultura da aviz, atunci cand se doreste construire unui nou imobil. Cand da un astfel de aviz, directorul Directiei de Cultura Bucuresti, trebuie sa se consulte cu Comisia Zonala

Ce spun arhitectii si ONG-isti despre starea patrimoniului?

Pierre Housieux, aparator al patrimoniului francez:

“In Bucuresti este necesar a se opri de indata si definitiv distrugerea anarhica a patrimoniului, descompunerea care continua implacabil, in pofida eforturilor opiniei publice si ale autoritatilor. Aceasta distrugere este in opinia mea mai grava, mai devastatoare decat acel proiect nebunesc al anilor 1980, este pernicioasa, tentaculara, este absolut incontrolabila. Gravitatea e cu atat mai mare cu cat este justificata de proiecte vagi si neealaborate, de initiative private sau publice care nu servesc insa interesului general, ci doar intereselor economice, financiare sau speculative. Nu voi numi aici numeroase exemple de imobile, cartiere, edificii istorice care dispar putin catre putin, efectele unei cancer generalizat cu multe metastaze. Bucurestiul sufera, sa ii curmam agonia… Controlarea urbanismului in acest oras istoric – al carui destin este acum in joc – este posibila, in primul rand elaborand un veritabil plan de urbanism general, coerent, care sa tina cont doar de interesele orasului, de istoria, de economia sa, de interesele turistice, de interesele localnicilor. In construirea si gestionarea unui oras, trebuie tinut cont de faptul ca el este opera oamenilor care il locuiesc, muncesc si isi petrec timpul liber in el.

De ce sa nu organizam o consultare larga, tinand cont de experienta si opiniile asociatiilor civice? Aportul lor poate insemna punctul de pornire a unei legislatii si a unei reglementari solide, unde toti actorii: municipalitatea, firmele, institutiile, organizatiile civice, organizatiile profesionale, expertii, simplii cetateni isi pot aduce contributia. Iar primul pas trebuie sa fie stoparea de indata a bulversarii urbane, pana nu ajunge ireversibila”.

Roxana Wring, presedintele fundatiei, PRO_DO_MO:

„La inceputul anului 2010 patrimoniul construit din Romania se afla intr-o situatie disperata.

Romania are legi de protectie a patrimoniului construit, este semnatara a conventiilor europene si internationale. Si totusi, case istorice se demoleaza zilnic, monumente istorice au devenit ruine, derogarile au devenit lege si legea exceptie in zonele protejate, societatea civila este ignorata de catre edilii care refuza dezbaterea publica a proiectelor controversate si promoveaza lipsa de transparenta ca virtute. O arhitectura a carei unica ratiune este exploatarea maxima a metrului patrat isi implanteaza amprenta masiva de sticla si otel in zone istorice a caror identitate este violata. Nu exista o viziune a modului prin care patrimoniul construit poate deveni o resursa de dezvoltarea economica sustenabila, nu exista vointa politica de a proteja ceea ce am mostenit de la generatii trecute pentru a incredinta generatiilor viitoare. Incercarea de a adresa problema a fost facuta in raportul Comisiei Prezidentiale din 2008. Ignorarea lui de catre clasa politica si institutiile statului roman, inclusiv de catre Presedinte, ne arata ca numai societatea civila este preocupata de identitatea culturala a natiei.

Lantul slabiciunilor este lung. Institutiile a caror menire este sa protejeze si sa valorifice patrimoniul construit par sa faca tot ce pot pentru a-l distruge. Altfel, de ce dupa 10 ani de la votarea legii zonelor protejate ale Bucurestiului, numai 18 (12 finalizate si 6 in curs de finalizare) au fost inventariate? Oare pentru ca astfel dezvoltatorii imobiliari pot demola fara probleme? Directia de Cultura a Bucurestiului pare sa aiba menirea sa emita avize de demolare, nu sa protejeze patrimoniul. Juristul Directiei, intr-o conversatie recenta, este mai preocupat de dreptul proprietarului, decit de cel al comunitatii, pentru care patrimoniul reprezinta o resursa vitala. Cazul Aviatorilor 92 este exemplar din acest punct de vedere: o casa unica, creatie modernista a unei renumite arhitecte romance, primeste aviz de demolare. Directia de Cultura condusa de dl.Plesca considera ca, avind in vedere starea nu tocmai intacta a casei, ar fi mai bine sa fie demolata. In acceasi logica, in Bucuresti nu ar exista nici un monument istoric, caci monumentele renovate pot fi numarate pe degete”.