Franta, o noua veste proasta in economie: Deficitul depaseste asteptarile in 2012. Hollande: "Austeritatea condamna Europa la explozie"

Franta a primit a vineri o noua veste proasta, legata de derapajul deficitului public in 2012, in conditiile in care Parisul recunoscuse deja ca nu isi va respecta obiectivele bugetare in acest an si si-a multiplicat criticile legate de politica de austeritate a Bruxellesului, scrie AFP.

Un anunt care vine a doua zi dupa o interventie televizata a presedintelui Francois Hollande, care recunoscuse ca guvernul nu a „anticipat” faptul ca aceasta criza dureaza „mai mult decat era prevazut”, subliniind insa ca executivul a creat „toate instrumentele” pentru a inversa aceasta tendinta.

Deficitul public a scazut de la 5,3% in 2011 la 4,8% din produsul intern brut (PIB) in 2012, respectiv un rezultat sub asteptarile guvernului (4,5%), a anuntat vineri Institutul national de statistica (Insee) in prima sa evaluare. In ceea ce priveste datoria, aceasta a batut un nou record, pana la 1.833,8 miliarde de euro, respectiv 90,2% din PIB fata de previziunea de 89,9%.

Acest rezultat negativ complica si mai mult sarcina guvernului, care a anuntat deja ca a abandonat in urma cu o luna speranta de a reduce deficitul la 3% din PIB in acest an si care negociaza acum o relaxare a intervalului cu Comisia Europeana. Bruxellesul cere insa ca deficitul sa fie „net sub 3%” in 2014.

„In 2013 vom fi foarte departe de 3% si va fi foarte dificil sa atingem aceasta cifra chiar si in 2014, fara a continua o austeritate marcanta, care va amana si mai mult relansarea”, spune Mathieu Plane, economist la Observatorul francez al conjuncturilor economice.

„Suntem pe calea cea buna, suntem in curs de reducere a deficitelor”, declarase vineri ministrul Economiei, Pierre Moscovici, convins ca, fara masurile „de corectie” luate vara trecuta de noul guvern socialist acest indicator ar fi depasit 5,5%”.

„Austeritatea condamna Europa la explozie”

„Exista un usor derapaj al cheltuielilor”, recunoaste o sursa guvernamentala, „care este datorata jumatate cresterii zero si jumatate unui dinamism mai mare decat cel pravazut al investitiilor colectivitatilor locale”. In schimb, a spus acesta sursa, „in ceea ce priveste statul si securitatea sociala, cheltuielile sunt respectate”, chiar cu o buna surpriza in ce priveste asigurarile de sanatate.

Impactul stagnarii economice atarna greu: deficitul structural, deci fara a tine cont de efectele conjuncturii, s-a redus cu 1,2 puncte din PIB, in linie cu previziunile.

„Aici intram in nucleul dur”, spune Plane. „La inceput, s-au facut taieri in cheltuielile inutile, dar, cu cat avansam, cu atat va trebui sa se taie din protectia sociala sau investitiile publice, cu un impact si mai mare asupra cresterii”, adauga acesta.

Joi seara, presedintele Francois Hollande si-a reafirmat atasamentul fata de politica de rigoare, dar nu de austeritate.

„Cand tarile europene sunt obligate sa fie riguroase, inteleg perfect, dar austeritatea inseamna sa condamni Europa la explozie”, a afirmat acesta, in conditiile in care Franta trebuie sa-si precizeze noile angajamente bugetare pana la jumatatea lunii aprilie.