Generația lock-down pe piața muncii – două crize economice în 10 ani și marile tranziții

În ciuda aparentei prosperități și a oportunităților economice, piața europeană a muncii, caracterizată de globalizare și de cererea de competențe tot mai specifice, a creat o situație de precaritate fără precedent pentru tineri, cu o luptă tot mai strânsă pentru locurile de muncă bine plătite, instabilitate și polarizare economică. Criza socială și economică provocată de COVID19 a dublat provocările pentru tinerii ce sunt pe cale să intre pe piața muncii. După criza economica din 2008-2010, la doar un deceniu, o nouă generație de tineri poate fi confruntată cu lipsa de oportunități profesionale de calitate.

În încercarea de a nu repeta situația în care șomajul în rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani ajunsese la 24,4% în 2013, Comisia Europeană a lansat recent noua versiune a programului de suport pentru angajarea tinerilor “Youth Employment Support – A Bridge to Jobs for the Next Generation”. Programul Comisiei este poate mai ambițios ca niciodată pentru că și provocările au o amploare nemaiîntâlnită pentru tineri. Șomajul în rândul tinerilor, aflat la 15,4% în prezent, reprezintă în continuare mai mult decât dublul mediei generale de șomaj.

Programul de sprijin pentru angajarea tinerilor transmite în primul rând că niciun tânăr nu trebuie să intre pe piața muncii fără să aibă cel puțin abilități digitale de bază. De remarcat că aproape jumătate dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani nu au competențe digitale de bază, conform Eurostat. Orice sistem de educație trebuie să aibă ca prioritate urgentă tranziția digitală impusă de noile tehnologii utilizate pe piața munciii, altfel tinerii nu vor putea nici măcar să intre în competiția pentru job-urile de calitate. Programul REACT-UE va oferi politicii de coeziune 55 de miliarde de euro pentru perioada 2020-2022, iar fonduri pentru infrastructura din educație vor veni și prin Fondul European de Dezvoltare Regională și InvestEU, în fereastra de investiții sociale și competențe.

Specific, cum va încerca programul să integreze tinerii pe piața muncii? Pe termen scurt, programul propune finanțarea schemelor de muncă de scurtă durată, mai multă protecție socială, subvenții directe pentru angajarea tinerilor, formare profesională pentru tinerii șomeri sau inactivi și granturi pentru start-up-urile înființate de tineri în special în domeniile ce facilitează tranziția digitală și ecologică. Pe termen mediu, programul propune consolidarea capacităților serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, o previziune mai bună a competențelor cerute pe piața muncii, rețele de antreprenori tineri, investiții în infrastructura și tehnologia de învățare digitală și investiții în centre de formare în colaborare cu companiile din mediul privat.

În cadrul financiar multianual 2021-2027, România trebuie să folosească aceste oportunități pentru tineri, spălând rușinea perioadei 2014-2020 unde peste 300 de milioane de euro erau disponibili prin Inițiativa pentru Angajarea Tinerilor, ce oferea bonusuri angajatorilor ce recrutează tineri și ofereau oportunități de calificare profesională, din care am cheltuit un rușinos 1% (Ungaria a atras 102% și Bulgaria 68%).

Aproape 15% dintre tinerii români cu vârste între 20 și 34 de ani nu se află într-o formă de educație și nici nu muncesc. Și ei au nevoie de suport pentru a ajunge pe piața muncii, inclusiv prin mai multe stagii de practică plătite și programe de recalificare profesională. Categoriile vulnerabile riscă să fie excluse de pe piața muncii, fie că vorbim de persoanele cu dizabilități, minorități etnice sau tineri din zone defavorizate. În acord cu principiile Pilonului European al Drepturilor Sociale, toți tinerii au dreptul la oportunități egale și suport activ de integrare pe piața muncii. Pentru acest lucru, avem nevoie și de modernizarea și extinderea rolului serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Acestea trebuie să prevadă mai bine schimbările de pe piața muncii și să ofere mai multe oportunități de formare profesională, în parteneriat cu companii și cu actorii din zona educației. Comisia Europeană va susține Rețeaua Europeană a Serviciilor Publice de Angajare, ce ar trebui să întărească astfel de parteneriate.

Noua Strategie Industrială și Pactul Ecologic European trasează clar prioritățile următorilor ani: tranziția digitală și ecologică, cercetare și inovare, industrii care își pot încadra ecosistemele în economia circulară, folosind surse de energie și materii prime sustenabile. În contextul acestor priorități, e nevoie de ă mai mult suport pentru tineri, pentru a putea accesa locurile de muncă de calitate ce devin din ce în ce mai competitive. Spre exemplu, domeniile Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică au un deficit mare de angajați în majoritatea țărilor. O educație mai inclusivă în aceste domenii ar putea atrage mai multe fete spre astfel de cariere, diminuând deficitul de angajați într-o arie ce se află în plină ascensiune.

Nu în ultimul rând, programul de suport pentru angajarea tinerilor pune accent și pe modernizarea educației vocaționale prin noi centre de excelență și o rețea de producători de cunoștințe cu furnizori de cercetare și formare profesională, companii cu parteneri din alte țări și strategii de specializări inteligente. În România, mai mult decât dublul mediei europene, 28,2% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se află în risc de sărăcie deși muncesc, iar Uniunea Europeană este departe de a-și atinge obiectivele Strategiei 2020 de a scoate din sărăcie 20 de milioane de europeni față de 2008. Ca și în cazul globalizării, și crizele economice cât și marile tranziții vor crea câștigători și pierzători. Guvernul trebuie să se asigure că diferențele dintre aceștia nu capătă proporții indecente și că toți tinerii au șansa unui loc de muncă de calitate.

Artiocol apărut pe Contributors.ro.