Gheata andina dezvaluie ca poluarea era o problema cu mult inaintea Revolutiei Industriale

In calota glaciara andina s-au descoperit dovezi ca industria genera pe scara larga poluare inca de pe la 1600, cu mult inaintea aparitiei industriei grele in Anglia, dupa 1800, arata un studiu al Ohio State University facut pe ghetarul peruan Quelccaya. Conchistadorii spanioli au avut o uriasa exploatare miniera de argint in orasul bolivian Potosi care acum patru secole era printre cele mai bogate asezari din lume, iar analiza ghetii arata o concentratie uriasa de substante nocive, noteaza Sci-News.com.

Ghetarul Quelccaya din Peru a scos la iveala primele dovezi ale unei poluari intense din perioada pre-industriala, gasindu-se in „maruntaiele” inghetate un strat de pe la 1600 cu concentratii mari de plumb, arsenic, bismut si molibden.

Acestea sunt semnele cruntei poluari de la minele din Potosi (Bolivia) de unde spanioli au obtinut cantitati uriase de argint incepand cu 1572. Desi minele din Potosi se afla la 800 km de ghetarul care a facut obiectul studiului, vantul a dus aceste substante care s-au „imprimat” in calota.

Studiul arata ca impactul uman asupra mediului era imporant si cu mult timp inaintea Revolutiei Industriale care a inceput pe la 1800 in Anglia. Pentru a ajunge la aceste rezultate, oamenii de stiinta au folosit spectrometre pentru a masura cantitatea si tipul substantelor chimice prezente in gheata la anumite perioade, incepand cu anul 800.

Incasii extrageau argintul inca dinaintea cuceririi spaniole, insa in cantitati mici. Spaniolii au vazut potentialul economic urias si au schimbat metoda de rafinare, transformand-o intr-una intensiva, bazata pe fortarea localnicilor sa munceasca in conditii severe.

Poluarea deriva insa din noul proces de rafinare dezvoltat de spanioli, implicand maruntirea minereului de argint care contine cantitati de plumb mult mai mari decat de argint. Minereul era transformat in pudra si amestecat cu mercur, intr-un proces numit amalgamare.

Poluarea provine de la plumb, un element nociv care produce boli groaznice. Inca de atunci s-au vazut consecintele poluarii si s-a dat ordin pentru construirea unor cosuri de evacuare cat mai inalte, insa rata mortalitatii era extrem de mare.

Se estimeaza ca opt milioane de oameni ar fi murit intre 1570 si 1800 in minele din Potosi unde au fost adusi si sclavi din Africa ce reuseau sa ramana in viata doar sase luni. Potosi era cea mai mare sursa mondiala de argint si Spania a devenit super-bogata si datorita acestei exploatari miniere.

Oamenii de stiinta au tinut sa mentioneze ca nivelul poluarii de la 1600 era mult sub cel din secolul 20 cand s-au exploatat mine deschise si s-au ars pe scara larga combustibili fosili pentru producerea energiei.