Ghise propune un organism pentru supravegherea si sanctionarea presei: examene psihologice si amenzi pana la excluderea din profesie pentru "delictul de presa"

Senatorul PNL Ioan Ghise a depus marti la Senat „Legea jurnalistului”, conform careia ziaristii trebuie sa aiba „carte de jurnalist”, sa activeze in cabinete jurnalistice, sa fie atestati o data la trei ani, examinati psihologic anual, proiectul prevazand si sanctiuni pentru „delicte de presa”, relateaza Mediafax.

Propunerea legislativa a lui Ghise prevede, la articolul 68, ca „prin delict de presa se intelege delictul civil savarsit prin inserarea de informatii, reflectii sau comentarii in mass-media, despre fapte care nu au implicatii asupra societatii si a cauzat o dauna materiala sau morala unei persoane”.

Vezi mai jos ce spun reprezentantii Centrului pentru Jurnalism Independent/Activewatch-AMP despre initiativa lui Ioan Ghise

Initiativa lui Ghise prevede ca raspunderea pentru producerea delictului de presa revine reprezentantilor autoritatilor publice, prin transmiterea de informatii eronate, proprietarului de multiplicarea de publicatii, proprietarului postului de radio sau televiziune, editorului si autorului care nu are calitatea atestata de jurnalist.

Delictul de presa este inteles de senatorul PNL drept „delict sau cvasi-delict civil”.

Astfel, potrivit propunerii lui Ghise, prin delict se intelege „orice fapt voluntar (ilicit) si daunator al persoanei, indeplinit prin actiune sau omisiune, savarsit cu intentia de a pagubi alta persoana”.

„Cvasi-delict este tot un fapt ilicit si daunator, insa comis fara intentie rautacioasa”, se precizeaza in textul de lege propus.

Ce propune senatorul PNL:

Poate fi tras la raspundere din cauza unui delict de presa cel ale carui fapte indeplinesc simultam conditiile: constituie o culpa sau greseala prin omisiune sau actiune, constituie cauza prejudiciului a carui reparare se cere, au cauzat o dauna morala sau materiala, sunt ilicite, pot fi imputate autorului.
Infiintarea unui organism, denumit Ombudsman-ul Mass-Media, care are rolul principal in supravegherea si sanctionarea delictelor de presa.
Ombusman-ul ar urma sa fie un organism reprezentant al patronatelor mijloacelor de presa (scrisa, audio, tv) care sa aiba in componenta si cate un reprezentant al societatii civile si al cadrelor universitare din domeniul comunicarii.
Ombusman-ul monitorizeaza sesizarile privind savarsirea delictelor de presa si le evalueaza in grile care sa puna in corelare valoarea despagubirilor solicitate cu veniturile realizate de producatorul delictului de presa si cu valoarea pagubei suferite.
De asemenea, Ombudsman-ul ar urma sa suspende din profesie jurnalistii, in cazul savarsirii de catre acestia a unor infractiuni penale.
Profesia de jurnalist ar urma sa fie exercitata numai de persoane care realizeaza productii jurnalistice si poseda „Cartea de jurnalist„.
Pentru a putea fi jurnalist, conform proiectului lui Ghise, ar fi necesara atestarea, o data la trei ani, a calitatii de jurnalist, examinarea psihologica anuala, precum si confirmarea aptitudinilor de jurnalist printr-o practica de cel putin doi ani.
Nu pot fi jurnalisti, conform propunerii lui Ghise, cei care au fost condamnati definitiv pentru furt, viol, talharie, crima, escrocare, tradare de tara „si alte fapte incompatibile cu morala sociala”.
Cartea de jurnalist, care atesta calitatea de jurnalist, este eliberata de Colegiul National al jurnalistilor.
Profesia de jurnalist ar urma sa se exercite in cabinete jurnalistice, individuale sau asociate, cabinete care trebuie dotate cu arhiva, registratura si care trebuie sa tina evidenta financiar-contabila.
Actul de infiintare a unui asemenea cabinet presupune inregistrarea la Registrul unic al cabinetelor, intocmit de Colegiul National al jurnalistilor.
Colegiul elibereaza Cartea de Presa necesara practicarii profesiei de jurnalist. Colegiul ar urma sa fie alcatuit din cate un reprezentant al fiecarei asociatii sau uniuni profesionale care a dobandit Cartea de presa, membrii Colegiului trebuind sa aiba o activitate de minimum sase ani in jurnalistica.
Colegiul ar trebui sa propuna criteriile si principiile de atestare a jurnalistilor, sa tina intr-un registru evidenta acestora, sa supravegheze respectarea deontologiei, sa sesizeze abaterile disciplinare, sa stabileasca onorarii minime pentru organizatiile profesionale.
Impozitul maxim pe venit al titularului cabinetului de jurnalist sa fie 16%, cu posibilitatea unei reduceri a impozitului pe venit, in conditiile angajarii a cel putin cinci absolventi de invatamant superior.
Jurnalistii pot fi sanctionati disciplinar, in raport cu gravitatea faptelor, de la mustrare, avertisment, amenda de la doua la zece salarii medii pe economie, interdictia de a exercita profesia de la o luna la un an pana la excluderea din profesie.
Introducerea spre publicare a unor produse jurnalistice care nu provin de la cabinete de jurnalisti se pedepseste cu amenda de pana la trei salarii medii pe tara. Introducerea, de catre editor sau patron, a unor produse jurnalistice care incalca normele deontologice se sanctioneaza cu amenda intre trei si sase salarii medii pe economie.
Fapta autorului de a publica materiale care sunt de natura sa aduca atingere unui drept legitim al unei persoane se sanctioneaza cu amenda de la 6 la 12 salarii medii, iar fapta reprezentantului autoritatii publice care pune la dispozitia jurnalistilor date eronate se sanctioneaza cu amenda de la 6 la 12 salarii medii pe economie.

In final, Ghise propune si distinctii intre zvonuri, stiri si opinii, stabileste pentru mijloacele de informare in masa obligatia de a asigura „transparenta totala” cu privire la proprietatea si gestiunea lor, introduce incompatibilitati intre exercitarea profesiei de jurnalism si exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

UPDATE Ioana Avadani, Centrul pentru Jurnalism Independent, despre proiectul lui Ioan Ghise, pentru HotNews.ro:

„Este o initiativa surprinzatoare si nu prea. Surprinzatoare, pentru ca de ani de zile purtam aceasta discutie referitoare la inutilitatea unei legi a presei – sau a jurnalistului – in conditiile in care exista un cadrul legal complex care asigura – in linii mari si, evident, perfectibil – functionarea presei, libertatea de exprimare, protectia muncii jurnalistului si protectia drepturilor persoanelor care fac obiectul materialelor de presa.
Surprinzatoare – pentru ca vine, ni se spune, din parea unei asociatii de ziaristi, in conditiile in care aceasta nu s-a consultat cu nicio alta parte a breslei.
„Nu prea”, pentru ca domnul Ghise nu a facut un secret din hotarirea domniei sale de a reglementa anumite aspecte ale presei care il deranjeaza. Dinsul a fost co-autor la „legea 50-50”, care ar fi impus programelor de stiri sa cuprinda in proportii egale stiri „pozitive” si „stiri negative”.
Nu cunosc textul proiectului, deci nu ma hazardez sa comentez intentiile initiatorului. Pot insa spune ca profesia jurnalistica a ajuns la un grad de coagulare – macar in ceea ce priveste comunicarea si mecanismele de consultare – care ar fi permis o dezbatere in interiorul breslei inainte ca legea sa fie depusa in parlament.”

Mircea Toma, ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei, pe blogul organizatiei:

„Consideram ca este un reusit test de simt al umorului pentru parlamentari. Au si ei nevoie de un moment de relaxare. Le uram bafta!”

Mihai Voicu, purtator de cuvant al PNL: Proiectul lui Ghise nu are aprobarea liberalilor

Proiectul de lege depus de Ioan Ghise „nu a primit aprobarea nici a Biroului Politic al partidului, nici a grupului parlamentar al PNL din Senat. E initiativa personala a senatorului PNL”, a declarat pentru Mediafax purtatorul de cuvant al liberalilor, Mihai Voicu. Potrivit acestuia, „PNL nu va sustine nicio modificare legislativa in acest domeniu, fara consultarea prealabila a jurnalistilor si a tuturor celor implicati in mass-media”.

CRP: Reglementarea presei trebuie facuta exclusiv din interiorul si cu acordul profesiei

„Oportunitatea instituirii unor mecanisme de reglementare a presei in afara regulilor de autoreglementare trebuie decisa exclusiv in interiorul profesiei, prin consensul si in termenii stabiliti de asociatiile profesionale ale industriei mass-media, in urma consultarii cat mai cuprinzatoare a jurnalistilor si managerilor de presa. Clubul este ferm in sustinerea acestei pozitii si o va reitera ori de cate ori este necesar”, a declarat Indira Crasnea, presedintele Clubului Roman de Presa, pentru Mediafax.