IBM a instalat în Germania primul său computer cuantic din Europa. Germania va investi două miliarde euro pentru a deveni o putere în domeniu

​IBM a instalat marți primul său computer cuantic din Europa, iar la evenimentul de lângă Stuttgart a vorbit și cancelarul Merkel care a spus că acest computer este ”un miracol al tehnologiei”. Germania a anunțat recent că va investi până în 2025 două miliarde euro în cercetare pe domeniul computerelor cuantice unde SUA și China sunt cele două puteri mondiale.

Computerele cuantice sunt cu totul speciale fiindcă NU funcționează pe bază de tranzistori, precum calculatoarele folosite în mod curent. Ele pot efectua mult mai multe operații, într-un timp mult mai scurt.

IBM prezenta în ianuarie 2019 primul computer cuantic comercial și spunea că este un pas uriaș ce va duce la crearea unor computere de mii de ori mai rapide decât cele din prezent. Se găsea într-un cub cu latura de 3 metri și a fost creat pentru a putea fi folosit în domenii precum medicină, finanțe sau securitate online.

Acum, IBM a adus în Europa, la Institutul Fraunhofer, în orașul Ehningen, ”cel mai puternic computer cuantic european în context industrial”, spune compania.

Acest computer se găsește într-un cub de sticlă cu latura de 2,7 metri, fiindcă trebuie ferit de zgomot și orice alte perturbații fizice la care este super-sensibil.

La eveniment a vorbit de la distanță, prin conexiune video, și cancelarul Angela Merkel care a spus că aceste computere cuantice vor avea un rol esențial în eforturile Germaniei de a-și menține ”suveranitatea tehnologică și digitală”. Ea a admis și că ”nu suntem singurii din lume cu aceste idei. Mai ales SUA și China investesc sume importante”. Merkel are un doctorat în chimie cuantică, obținut în 1986 și a lucrat ca cercetător până în 1989.

Colaborarea dintre IBM și Fraunhofer a venit după o întâlnire între cancelarul Merkel și șefa IBM de atunci, Ginni Rometty, a forumul economic de la Davos în 2019. Un fost șef IBM Germania spunea că, la început, Merkel era de părere că tehnologia cuantică este mult prea departe de a deveni mainstream, dar apoi a fost convinsă că este nevoie de un astfel de computer în Europa.

IBM permite companiilor și cercetătorilor să testeze algoritmi pe computerele sale cuantice din SUA, prin cloud, dar multe organizații europene nu vor ca date sensibile să ajungă în SUA, Europa având legi mult mai dure de protecție a datelor. Soluția cea mai bună a fost instalarea unui computer cuantic în Germania. IBM are 30 de computere cuantice în SUA.

În loc să utilizeze biți, un calculator cuantic folosește așa-numiții qubiți, cea mai mică unitate de stocare a informației cuantice. Computerele cuantice se folosesc de faptul că qubiții pot avea starea 0 și starea 1 în același timp (adică o superpoziție), pe când un bit clasic poate avea fie valoarea 0, fie valoarea 1. Fiind atât de diferite și de puternice, computerele cuantice pot rezolva probleme mult mai complicate decât pot computerele convenționale de acum, mai ales în domenii precum descoperirea de noi medicamente sau de noi materiale.

Despre IBM Q System One compania spune că este primul computer cuantic universal integrat. Sunt integrate soluții de design industrial, de mecanică cuantică și de systems engineering, pentru a rezolva una dintre cele mai mari probleme ale computerelor cuantice: stabilizarea qubiților care realizează computațiile cuantice, fiindcă aceștia își pierd rapid proprietățile cuantice.

Pentru a rezolva problema, IBM a pus mii de componente în acest cub uriaș cu latura de aproape 3 metri înălțime și cu mediu controlat atent, optimizat pentru stabilitate, pentru robustețe și pentru o folosire comercială continuă.

Memoria unui computer cuantic este formată din qubiți, spre deosebire de biții obișnuiți ai computerului clasic. Un qubit este un element de memorie aflat în așa-numita superpoziție cuantică, ceea ce înseamnă că este în același timp atât 0, cât și 1, spre deosebire de bit-ul clasic care, fie este 0, fie este 1. De aici vine marele avantaj al computerelor cuantice: procesarea paralelă, față de procesarea în serie a unui calculator convențional.

Numărul de procese care pot fi rulate în paralel este dat de numărul de qubiți al computerului cuantic, iar cel instalat de IBM în Germania are 27 de qubiți , dar șeful IBM pentru Europa spune că IBM își propune să aibă îm 2023 un computer cuantic stabil de 1.000 de biți cuantici, așadar de peste 30 de ori mai rapid decât cel de acum.

Din cauza costurilor mari, computerele cuantice sunt încă rare, dar diverse aplicații încep a fi testate: de exemplu Daimler a folosit în 2019 computere IBM pentru a simula chimia complexă a celulelor ce vor fi utilizate la baterii de ultimă generație pentru mașini electrice.

O problemă cu aceste computere cuantice ține de faptul că erorile de măsură sunt mari, fiindcă starea de superpoziție cuantică este fragilă și se pierde repede. Qubiții sunt extrem de sensibili la interacțiunea cu celelalte componente ale computerului și erorile de calcul se pot acumula.

Surse: Deutsche Welle, AP