Imunoglobulina subcutanată, pe care pacienții și-o pot administra acasă, fără să mai fie nevoiți să meargă la spital, distribuită în premieră în spitalele din România

​Imunoglobulina subcutanată a fost administrată în premieră în cadrul Programului Național de Imunodeficiențe Primare, la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București, anunță medicul Alexis Cochino. Potrivit medicului, primele 4 doze se administrează în spital, pentru a învăța procedura, iar ulterior, pacienții își pot administra acest tratament acasă, fiind astfel scutiți de drumul la spital.

„Ulterior, pacienții cu imunodeficienta vor putea sa își administreze la domiciliu tratamentul, evitând riscul infecțiilor spitalicești și pierderea de zile de școală /muncă. Mulțumim tuturor celor care au făcut posibil acest pas spre normalitate!”, scrie medicul Alexis Cochino, într-o postare pe Facebook.

9 luni fără imunoglobulină în România

Pacienții care au nevoie de imunoglobulină au fost afectați de o criză gravă începând din vara anului trecut și până în primăvara acestui an, pentru o perioadă de aproximativ 9 luni, când aceste medicamente au lipsit aproape în totalitate din România. Criza imunoglobulinei s-a rezolvat după ce ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a decis, în această primăvară, să activeze Mecanismul European de protecție civilă, un instrument prin care pot fi comandate, de urgență, medicamente din alte țări.

Imunoglobulina este un medicament scump, care se produce în cantități limitate. Imunoglobulinele sunt substanțe obținute din plasmă sanguină umană și sunt medicamente esențiale pentru pacienții cu imunodeficiențe primare și boli autoimune. În lipsa administrării lor, pacienții dependenți de imunoglobulină riscă să nu își mai poată desfașura activitatea, să fie imobilizați la pat și, în cele din urmă, sunt în pericol de moarte. În plus, orice virus, inclusiv o banală răceală, le poate fi fatal. De asemenea, medicii atrag atenția că, în lipsa tratamentului, pacienții cu imunodeficiențe primare riscă să râmână cu sechele ireversibile din punct de vedere fizic.

Potrivit Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiente Primare (ARPID), în România sunt în jur de 500 de bolnavi care fac tratament cu imunoglobulină, o parte dintre ei copii. O a doua categorie – câteva sute – sunt pacienții cu boli autoimune. Dacă pacienții cu imunodeficiențe primare depind de imunoglobulină la fel cum pacienții cu diabet sunt dependenți de insulină, în cazul celor cu boli autoimune, tratamentul cu imunoglobulină este necesar în situații de criză.

Tratamentul cu imunoglobulină este 100% compensat în România, însă pacienții au fost nevoiți să își cumpere tratament din banii lor, în timpul crizei de imunoglobulină din România. Un flacon de 5 grame se vinde, în medie, cu 1.000 de lei (în Germania ajunge la 470 de euro). În functie de înălțime și de greutate, un pacient are nevoie de la 10 grame pe lună (un copil mic) până la 125 de grame (un adult).