Incertitudine în Franța: guvernul Attal demisionează marți, dar nimeni nu știe cine poate să-i ia locul

Negocierile dintre partidele franceze pe tema formării unei coaliții de guvernare sunt deocamdată departe de a ajunge la un rezultat, după alegerile legislative anticipate care au produs un parlament fără majoritate, scrie Reuters.

Președintele francez Emmanuel Macron urmează să accepte marți demisia premierului Gabriel Attal și a guvernului său, au declarat pentru Reuters două surse guvernamentale, la ceva mai mult de o săptămână după alegerile anticipate neconcludente.

Cabinetul lui Attal va rămâne în funcție cu titlu interimar până la numirea unui nou cabinet.

Acest lucru, observă Reuters, îi va permite lui Attal și altor membri ai guvernului, inclusiv ministrului de interne Gerald Darmanin, să vină în parlament și să ia parte la alegerea președintelui camerei inferioare, atunci când aceasta se va reuni pentru prima dată, joi.

Potrivit experților, guvernul va putea să se ocupe de situațiile de urgență și să gestioneze afacerile curente, dar nu va putea prezenta legi noi parlamentului – nici măcar bugetul anual – sau să facă alte schimbări majore.

Gestionarea afacerilor curente va include asigurarea bunei desfășurări a Jocurilor Olimpice, care încep pe 26 iulie.

În Franța au mai existat guverne interimare, dar niciunul nu a rămas în funcție mai mult de câteva zile. Nu există o limită stabilită pentru perioada în care un guvern în exercițiu poate rămâne în funcție. Iar parlamentul nu îl poate forța să demisioneze.

Incertitudine pentru viitor

În acest timp, partidele de stânga, parte a coaliției care a câștigat alegerile, se ceartă încă pe tema persoanei pe care ar trebui să o propună pentru funcția de prim-ministru, determinându-l pe liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel, să avertizeze că alianța riscă un „naufragiu”.

Noul Front Popular (NFP), o alianță care variază de la socialiști și Verzi până la partidul comunist și stânga dură Franța Neclintită, a fost asamblat în grabă înainte de alegerile anticipate din 30 iunie și 7 iulie și, în mod neașteptat, a câștigat scrutinul.

Însă alianța nu a obținut o majoritate absolută, iar tensiunile mai vechi dintre partide au reapărut.

Complicând lucrurile, Macron a făcut apel la partidele mainstream să construiască o alianță pentru a forma un guvern, o opțiune care ar include o parte din NFP, cea moderată, dar ar exclude Franța Nesupusă, partidul stângii radicale.

Alegerea președintelui Adunării Naționale, care organizează ordinea de zi a camerei inferioare a parlamentului și conduce dezbaterile, este următorul pas pe agenda partidelor și unul crucial, potrivit unor comentatori.

„Niciodată până acum alegerea președintelui Adunării nu a avut o asemenea semnificație politică”, au declarat analiștii Eurointelligence, citați de Reuters.

Pentru stânga, au spus ei, scopul este de a demonstra că „au ceea ce este necesar pentru a controla o majoritate în adunare. Pentru centriști, este vorba de a demonstra contrariul”.