Incertitudinea politică și inflația

Evenimentele politice recente din România (destituirea unor miniștrii, ruperea coaliției de guvernare, demiterea guvernului prin moțiune de cenzură etc.) creează o mare incertitudine cu privire la politica fiscală, monetară și legislativă. Măsurile promise sau reclamate de politicieni ca răspuns la impactul relativ puternic al crizei energetice asupra economiei și societății românești, care au fost deja afectate de pandemia COVID-19, sporesc această incertitudine.

Mai precis, nesiguranța privește natura, amploarea și eșalonarea în timp a măsurilor de sprijin financiar pentru populație și întreprinderi, măsurile de politică monetară preconizate de Banca Națională pentru temperarea inflației, absorbția fondurilor europene, sustenabilitatea datoriei publice ș.a.md. Numeroase voci din spațiul public, de la jurnaliști la analiștii agențiilor de rating și ai instituțiile financiar-monetare internaționale, avertizează că o mare incertitudine cu privirea la conduita politicii economice afectează comportamentul întreprinderile și al populației în materie de cheltuieli de producție și de consum, investiții, crearea de noi locuri de muncă etc. În consecință, efectele sale asupra economiei sunt negative.[1]

Teoria economică oferă de mult timp analize elaborate ale canalelor prin care se transmit în economie efectele incertitudinii: investițiile ireversibile, economiile făcute din motive de precauțiune, fricțiunile financiare etc. În ultima perioadă, marcată, după cum se știe, de creșterea incertitudinii politice ca urmare a unor împrejurări ce merg de la suspiciunile privind manipularea monedei de către China până la Brexit, tot mai mai mulți economiști utilizează elementele teoriei deciziilor publice (public choice theory) și ale teoriei jocurilor (game theory) pentru a înțelege mai bine de ce anumite țări optează în anumite perioade pentru anumite politici macroeconomice specifice. Combinând aceste analize cu rezultatele a numeroase cercetări empirice efectuate în ultimul timp, literatura economică recentă propune o serie de tehnici de măsurare a incertitudinii politice și a efectelor sale economice, cu ajutorul cărora relevă modul de funcționare și importanța acestor mecanisme în diverse țări și perioade.[2]

În acest cadru, analiza relației dintre incertitudinea politică și eficacitatea politicii monetare menite să tempereze inflația relevă că o creștere a incertitudinii determină reducerea activității economice și creșterea ratei inflației anticipate pe termen lung. O altă concluzie este că incertitudinea cu privire la politica economică exercită efecte contradictorii asupra structurii temporale a ratelor inflației anticipate. Astfel, ca răspuns la șocurile în materie de incertitudine, rata inflației anticipată pe termen scurt se reduce, pe când rata inflației anticipată pe termen lung crește. Acest rezultat sugerează că efectele pe care anticipațiile cu privire la inflație le exercită asupra inflației efective sunt contradictorii și ambigui. Explicația rezidă în faptul că există cel puțin două canale de transmisie a influenței anticipațiilor cu privire la inflație asupra inflației actuale, și anume vulnerabilitatea economiei și tăria ancorei pe care se bazează anticipațiile (de exemplu, anunțurile băncii centrale cu privire la ținta de inflație). După părerea noastră, în cazul României, evenimente recente, menționate la începutul articolului, arată că acest din urmă canal este slab și efemer.

Se constată, de asemenea, că băncile centrale își reduc ratele dobânzilor directoare ca răspuns la creșterea temporară a incertitudinii, în scopul compensării efectelor negative ale acestui șoc asupra economiei. Ele se preocupă, de asemenea, de menținerea anticipațiilor cu privire la inflația pe termen lung bine ancorate (la un nivel compatibil cu ținta lor de inflație), considerând că însuși acest lucru constituie un răspuns la șocurile economice temporare.

Rezultă că băncile centrale se confruntă cu o alegere dificilă între stabilizarea anticipațiilor privind inflația pe termen scurt, pe de o parte, și stabilizarea anticipațiilor pe termen lung, pe de altă parte. Acest rezultat sugerează că pentru a stabiliza economia, banca centrală plătește un anumit preț, și anume pierderea ancorei anticipațiilor privind inflația pe termen lung.

În general, literatura de specialitate arată că chiar dacă angajamentul băncilor centrale de a menține inflația la cote joase și stabile rămâne neschimbat, o puternică incertitudine cu privire la politica economică îi face pe agenții economici să creadă că băncile centrale nu sunt capabile să-și realizeze obiectivele. După părerea noastră, acesta este un pericol real și pentru Banca Națională a României, având în vedere crizele actuale (energetică, sanitară, politică), problemele create de importantele deficite bugetare efective și așteptate pentru viitorul previzibil și repetatele acuzații nefondate și nesăbuite ale politicienilor la adresa băncii centrale.[3]

Faptul că în ultimul deceniu rata inflației a fost mult mai redusă comparativ cu alte perioade din epoca postcomunistă, iar anticipațiile privind inflația au fost și ele mult mai optimiste, nu pare să elimine, deci, pericolul ca incertitudinea referitoare la politica economică să ducă la pierderea ancorei anticipațiilor cu privire la inflație și, în consecință, la diminuarea credibilității Băncii Naționale.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Incertitudinea politică și inflația

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”