Infrangerea victorioasa a lui Basescu (de Adrian Ursu)

Al doilea teren pe care va evolua seful statului este cel al PD-L. Aici, in spatele usilor capitonate, lucrurile stau cu totul altfel decat in fata tribunelor. Pentru Traian Basescu, infrangerea lui Blaga e prilej de restructurare a partidului.

Dupa rezultatul sub asteptari de la europarlamentare, Traian Basescu a descins la sediul PD-L noaptea si, doar intr-un minut si in cuvinte ultrascurte, a varsat tot ce adunase in rarunchi. Duminica seara, dupa inchiderea urnelor pentru locale, seful statului a zabovit o ora si jumatate in Modrogan, la patul de suferinta al lui Blaga.

„Nici mie nu mi-ar fi fost usor” – a fost concluzia razboinicului alegerilor dupa ce a dezvoltat pentru presa teoria aparitiei unui nou 322, care a blocat intrarea buldogului in curtea primariei. Chiar si izolat, Blaga a scos totusi un scor bun, zicea Basescu in declaratia de dupa infrangere.

Presedintele jucator evolueaza dupa locale, simultan, pe doua terenuri. Unul este cel cu public, acolo unde are a-si apara propria imagine.

Constient ca pierderea Capitalei are efecte consistente asupra credibilitatii demersurilor sale politice, Traian Basescu incearca sa repete scenariul victimizarii, cel care l-a scos pana acum din toate marile belele politice. Daca in 2004, inainte de turul doi, tinta era sistemul ticalos al PSD care pregatea frauda, daca la referendumul din 2007 coalitia oligarhilor si a parlamentarilor corupti era dusmanul identificat cu precizie, acum e vorba de combinatia perversa PSD – PNL – PC plus trusturi de presa.

De data aceasta, reteta ar trebui sa trateze doua suferinte: sa starneasca din nou o solidarizare populara in jurul luptatorului singuratic si, mai ales, sa demonstreze ca el, marele, unicul Traian Basescu, nu poate fi ingenuncheat de un singur om, ci e nevoie sa se ridice impotriva sa un intreg front al raului.

Al doilea teren pe care va evolua seful statului este cel al PD-L. Aici, in spatele usilor capitonate, lucrurile stau cu totul altfel decat in fata tribunelor. Pentru Traian Basescu, infrangerea lui Blaga e prilej de restructurare a partidului. Firava autonomie pe care cativa lideri ai PD-L incepusera sa si-o construiasca in relatia cu Cotrocenii este acum inabusita. Micile fronde, concretizate prin refuzurile lui Videanu si Negoita de a da curs cererilor imperative ale lui Basescu sa candideze la Capitala sau prin limitarea treptata a ariei de actiune a Elenei Udrea, inceteaza de astazi.

Traian Basescu reia controlul absolut si, in lunile ce vor urma, vom asista probabil la o ascensiune rapida a peledistilor – Stolojan, Flutur, Stoica, Boureanu – in prim-planul vietii de partid, pe locurile unor democrati cu vechime, dar care i-au produs mari dezamagiri. Prin unele cercuri se vorbeste chiar ca, pentru acest castig, al reinstaurarii dictaturii in partid, a meritat pretul platit prin infrangerea lui Blaga. E totusi o victorie à la Pirus, cata vreme castigarea suprematiei asupra PD-L in acest moment seamana cu preluarea comenzilor unei corabii pe care tocmai a sabordat-o.

Cotidianul