ING: Încasările mai mici au forțat guvernul să vină cu măsuri fiscale destul de nepopulare / Aceste măsuri ar putea reduce creșterea în 2024 /Banca a revizuit prognoza de creștere de la 2,5% la 1,5%

​​Economia României a încetinit, ceea ce a dus la încasări bugetare sub cele estimate, forțând guvernul să propună unele măsuri fiscale destul de nepopulare, menite să limiteze deficitul. Aceste măsuri ar putea reduce creșterea în 2024. Țara se confruntă cu o încetinire economică care credem că va continua până în 2024, arată o analiză a ING Bank publicată joi.

• ING a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2023 de la 2,5% la 1,5%, pe baza unei prime jumătate a anului ușor dezamăgitoare și a perspectivelor limitate de accelerare în a doua parte a anului. De asemenea, revizuim în scădere estimarea PIB-ului pentru 2024 la doar 2,8%.

• Inflația: vedem rata inflației de la sfârșitul anului la 7,1%, ușor mai mare decât estimarea anterioară de 6,9%, dar totuși sub majoritatea estimărilor pieței. Pentru sfârșitul anului 2024, ne așteptăm ca inflația să scadă la 4,0%.

• Discuțiile despre reforma fiscală au existat de câteva luni. Deși acum s-a propus un pachet oficial cu măsuri fiscale, încă nu cunoaștem noile ținte de deficit bugetar. Pe baza informațiilor actuale, estimăm că în 2023 deficitul bugetar va fi în jur de 5,5% din PIB; ar trebui să scadă spre zona de 4,0% în 2024 și, posibil, mai aproape de 3,0% din PIB în 2025.

• Politica monetară: Credem că reducerile de dobândă pot fi excluse în acest an și că începerea ciclului de relaxare ar trebui să vină în primul trimestru al anului viitor, cu un total de reduceri de 150 puncte de bază până la sfârșitul anului. Acest lucru ar putea fi realizat odată cu restrângerea treptată a condițiilor de lichiditate pe piața interbancară. În cazul în care traiectoria dezinflației dezamăgește, probabilitatea unui scenariu de rate mai mari pentru o perioadă mai lungă crește semnificativ.

Creșterea PIB: de la rezistență la slăbiciune

Creșterea anuală în România a încetinit semnificativ până la o medie de 1,7% în prima jumătate a anului, în scădere de la 5,7% în aceeași perioadă a anului 2022. Cheltuielile private și publice au fost mai slabe, iar partenerii externi au resimțit înrăutățirea condițiilor de finanțare ca rezultat al creșterii ratelor dobânzilor. Investițiile din proiectele de infrastructură publică finanțate de UE au menținut economia pe linia de plutire, depășind consumul privat și având cea mai mare parte a contribuției la creștere.

Pe partea de ofertă, cu excepția notabilă a activităților legate de inginerie civilă, majoritatea activităților de producție și servicii sunt un obstacol pentru creșterea producției.

Valoarea slabă a vânzărilor cu amănuntul din iulie și scăderea producției industriale germane ne reafirmă opinia că economia României va continua să încetinească în a doua jumătate a anului 2023. Colectarea mai slabă decât se aștepta a taxelor și impozitelor ar putea fi un indiciu că economia va continua să încetinească.

În plus, sarcina fiscală mai mare și creșterea salariului minim convenite de coaliția guvernamentală ar putea fi o frână, mai ales dacă consumul privat continuă să rămână slab așa cum ne așteptăm.

Cele patru tururi ale alegerilor de anul viitor au potențialul de a încetini procesul de consolidare bugetară

Pentru 2024, opinia noastră este că creșterea va accelera, dar previziunile noastre rămân la 2,8%, în scădere de la 3,7% (estimările noastre anterioare).

Pe de o parte, credem că cele patru tururi ale alegerilor de anul viitor au potențialul de a încetini procesul de consolidare bugetară atât de necesar, conducând la o politică fiscală generală stimulativă. Mai mult, creșterea salariilor va limita scăderea consumului privat, în timp ce proiectele de investiții publice aflate în derulare ar trebui să susțină în continuare activitatea.

Pe de altă parte, cel mai recent pachet fiscal ar putea adăuga presiune asupra procesului de dezinflație și creșterii și la un mediu cu rate mai mari de dobânzi pentru mai mult timp. În plus, opinia noastră este că creșterea zonei euro pare să stagneze anul viitor, ceea ce nu este de bun augur pentru sectorul extern al României.

Producția industrială s-a deteriorat și mai mult în prima jumătate a anului 2023, după un 2022 deja slab. Cu două contracții anuale succesive în primul și al doilea trimestru, sectorul prelucrător (care reprezintă aproximativ 80% din indice), a apăsat cel mai puternic asupra activității economice din acest moment.

Privind în perspectivă, credem că activitatea industrială va rămâne slabă.

Vânzările cu amănuntul au crescut cu 2,9% în termeni anuali mult sub creșterea de anul trecut de 5,1%. Performanța slabă din trimestrul al doilea a contribuit masiv la încetinirea generală. În plus, cu o creștere anuală de doar 1,2% în iulie, vânzările cu amănuntul au un început slab și în trimestrul al treilea.

Încetinirea consumului privat credem că va continua.

Posibilul impact negativ al noului pachet fiscal asupra pieței muncii și a inflației va limita câștigul salariilor reale, astfel încât creșterea vânzărilor cu amănuntul va rămâne relativ slabă, cu tot cu salarii mai mari.

În primele șapte luni ale anului 2023, balanța comercială a înregistrat un deficit de 15,6 miliarde de euro, cu 17% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Îmbunătățirile au fost cuprinzătoare; cu excepția produselor alimentare, toate celelalte categorii au înregistrat deficite mai mici decât în aceeași perioadă a anului 2022.

O combinație de creștere mai lentă a PIB-ului, venituri sub plan și cheltuieli peste estimări nu este niciodată un lucru bun

În ceea ce privește contul curent, vedem tendințe mixte în 2023, dar în general, credem că deficitul pe întregul an se va micșora la aproximativ -7,5% din PIB, de la -9,3% din PIB în 2022.

Efortul de a readuce deficitul bugetar la sub 3,0% din PIB este acum mai palid, iar o combinație de creștere mai lentă a PIB-ului, venituri sub plan și cheltuieli peste estimări nu este niciodată un lucru bun. De la jumătatea anului a devenit clar că sunt necesare măsuri suplimentare. La momentul redactării acestui articol, a fost publicat un proiect legislativ care cuprinde diverse măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea a veniturilor, cu un accent puternic pe acestea din urmă.

Pe net, impactul bugetar ar trebui să fie de aproximativ 1,2% din PIB în fiecare dintre următorii doi-trei ani. Deși în acest moment nu cunoaștem noile ținte de deficit bugetar, estimăm că în 2023 deficitul bugetar va fi în jur de 5,5% din PIB; ar trebui să scadă spre zona de 4,0% în 2024 și, posibil, mai aproape de 3,0% din PIB în 2025.

În condițiile în care presiunile prețurilor au revenit cu o singură cifră începând cu luna iulie, traiectoria dezinflației pare să continue, dar ar putea avea de suferit ușor. Acum vedem rata inflației de la sfârșitul anului la 7,1% (față de vechea noastră estimare de 6,9%). Pentru sfârșitul anului 2024, ne așteptăm ca presiunile prețurilor să scadă la 4,0%.

Din perspectiva politicii monetare, nu credem că vor exista reduceri de dobândă în acest an. Începutul ciclului de relaxare ar trebui să vină în primul trimestru al anului viitor, cu un total de reduceri de 150 pb până la sfârșitul anului. Acest lucru s-ar putea realiza odată cu restrângerea treptată a condițiilor de lichiditate pe piața interbancară, deoarece surplusul actual probabil nu oferă prea mult confort Băncii Naționale a României (BNR).

În cazul în care traiectoria dezinflației dezamăgește, probabilitatea unui scenariu cu rate mai mari ale dobânzilor pentru o perioadă mai lungă crește semnificativ.