Ingredientele unui oras modern: cum a ajuns Viena capitala cu cea mai buna calitate a vietii

Viena este cel mai „inteligent” oras din lume potrivit „Smart City Index” realizat de compania de consultanta Roland Berger pentru anul 2017, iar de 8 ani conduce clasamentul oraselor cu cea mai buna calitate a vietii, potrivit unui studiu realizat de compania Mercer. Care este secretul? Transportul public din Viena este considerat unul dintre cele mai performante din lume, orasul are circa 2000 de parcuri, iar tehnologia face viata locuitorilor si a turistilor mai usoara. In plus, orasul investeste masiv in cercetare pentru a reduce poluarea si congestiile in trafic, ambitia sa fiind ca pana in 2050 sa reduca cu pana la 80% emisiile de CO2, raportat la 1990, iar consumul din surse regenerabile de energie sa ajunga pana la 50%.

In plus, municipalitatea isi propune ca traficul individualizat motorizat (MIT) sa scada de la 28% pana la 15% pana in 2030.

Transportul public

Reteaua de transport public din Viena este considerata una dintre cele mai bune din lume. Orasul are cinci linii de metrou (U1, U2, U3, U4 si U6) cu 104 statii si 79 km de traseu, 29 linii de tramvai si 127 linii de autobuz. Reteaua de transport public insumeaza o lungime de peste 850 km si transporta 2,6 milioane de pasageri pe zi, 39% din calatoriile zilnice desfasurandu-se cu transportul public.

Metroul functioneaza aproape 20 de ore pe zi, de la 5 dimineata pana la miezul noptii, iar vinerea si sambata seara functioneaza toata noaptea. Autobuzele de noapte functioneaza zilnic intre orele 12:30 si 05:00.

In plus, in ultimii ani, Wiener Linien a investit in modernizarea flotei si a mijloacelor de transport. In perioada 2013-2016 s-au achizitionat 200 de autobuze noi. In perioada 2012-2013 au fost achizitionate si 12 autobuze electrice care sunt folosite in centrul orasului. Acestea pot parcurge 150 Km fara a fi reincarcate.

Citeste mai multe aici: https://www.siemens.com/press/pool/de/events/2013/infrastructure-cities/2013-03-UITP-PK/background-ebus-wiener-linien-e.pdf

In 2009, Wiener Linien a comandat 20 de trenuri de la un consortiu condus de Siemens, valoarea contractului fiind de 191 de milioane de euro. Livrarea acestora a fost programata pentru perioada 2012 si 2017.

Achizitia s-a facut in baza unui contract semnat in 1998, care prevedea achizitionarea in transe a 60 trenuri noi de metrou. In 2002 si 2006, Wiener Linien a comandat un total de 40 de trenuri, dintre care 27 sunt deja in functiune.

Tehnologia folosita este una verde. Astfel. vagoanele pot transmite mai mult de o treime din energia de franare in sistemul de alimentare, energie care poate fi folosita pentru alimentarea lifturilor din statii, iluminat etc. Aceasta reducere a consumului de energie nu numai ca reduce costurile de exploatare, ci reduce si impactul asupra mediului. Vagoanele feroviare sunt, de asemenea, pana la 90% reciclabile, ceea ce reprezinta un alt beneficiu pentru mediul inconjurator.

Citeste mai multe aici: https://www.siemens.com/press/en/pressrelease/?press=/en/pressrelease/2009/industry/i200909020.htm&content[]=IM&content[]=ICRL&content[]=MO

In primavara anului 2004, Wiener Linien a comandat inca 150 de tramvaie ULF (80 de tramvaie scurte si 70 de tramvaie lungi). Siemens a livrat tramvaiele in perioada decembrie 2006 si 2015. Anterior, Wiener Linien au comandat alte 150 de tramvaie.

Tramvaiele noi sunt dotate cu aer conditionat, treceri la nivel prin compartimentul pentru pasageri, sisteme de informatii despre pasageri si facilitati pentru persoanele cu deficiente de mobilitate. Tramvaiul scurt poate transporta 136 de pasageri, iar cel lung 207.

Citeste mai multe aici: https://www.mobility.siemens.com/mobility/global/SiteCollectionDocuments/en/rail-solutions/trams-and-light-rail/ultra-low-floor/ulf-strassenbahnsystem-en.pdf

Din anul 2000 pana in prezent au fost facute investitii masive in extinderea liniilor de metrou:

– s-a extins linia U1 de la Kagran la Leopoldau, acest tronson fiind deschis pe 2 septembrie 2006. La statia termius Leopoldau este realizata o tranzitie cu sistemul de S-Bahn.

– extinderea liniei U2, de la Stadionul Ernst-Happel, inaugurarea liniei avand loc pe 10 mai 2008.

– pe 28 septembrie 2006, au inceput oficial lucrarile la tronsonul liniei U2 dintre stadion si Aspernstrasse. Tronsonul lung de aproximativ 5 kilometri, ce a fost construit complet suspendat are sase statii. La statia Stadlau, este posibila o tranzitie cu trenurile OBB. De asemenea, al doilea mare spital din Viena, Spitalul Dunarii (SMZ Est), are propria statie de metrou. Dupa finalizarea acestei faze de constructie, linia U2 avea un total de 17 statii.

– extinderea liniei U2, de la Aspernstrasse la Seestadt Aspern (2013)

– extinderea liniei U1, de la Reumannplatz la Oberlaa (2017). Deschiderea a avut loc pe 2 septembrie 2017. Pe cei 4,6 km noi de linie au fost amenajate 5 statii noi (Troststrasse, Altes Landgut, Alaudagasse, Neulaa and Oberlaa). Lucrarile au costat circa 600 de milioane de euro.

– extinderea liniei U2, de la Karlsplatz la Gudrunstra?e (termen estimat – 2019)

– pana la finalul anului 2019, reteaua de metrou ar trebui sa aiba o lungime de aproximativ 90 km.

Modernizarea liniei de metrou U4 („NEU4”) este cea mai mare operatiune de acest gen din istoria metroului vienez. Orasul Viena si Wiener Linien investesc 335 de milioane de euro in acest proiect urmand sa fie modernizata calea de rulare, tunelul si tehnologia cu care este echipat. Lucrarile au inceput in 2014 si au termen de finalizare 2024.

Citeste mai multe aici: https://www.wienerlinien.at/eportal3/ep/channelView.do/pageTypeId/66533/channelId/-4001441

Modernizarea Wien Hauptbahnhof

Pe 10 octombrie 2014, caile ferate austriece OBB au inaugurat noua gara centrala Wien Hauptbahnhof, un proiect de un miliard de euro, aprobat inca din 2006. Viena avea nevoie de o noua gara centrala, vechea statie Sudbahnhof fiind prea mica pentru traficul feroviar de proportii si cu legaturi insuficiente cu transportul in comun.

Acum, toate trenurile de mare viteza dinspre sud (Italia, Slovenia, Graz si Villach) si nord (Brno, Praga, Varsovia) se opresc la gara principala hiper moderna din Viena. Gara centrala este centrul de transport zilnic pentru 140.000 de persoane, 1000 trenuri, 8 linii de tren expres, 2 linii de autobuz (13A, 69A), 3 linii de tramvai (D, O, 18) si linia de metrou U1.

Fara risipa de energie si apa

O serie de statii de metrou si de cladiri de servicii sunt echipate cu pompe de caldura geotermale – un proiect pilot. In plus, statiile sunt proiectate pentru a folosi caldura de la camerele tehnice cu calculatoare.

Spalatoriile pentru mijloacele de transport public au propriul sistem de tratare a apei, 90% din apa folosita in timpul spalarii fiind reciclata si utilizata din nou.

Aproximativ 9.600 dintre corpurile vechi de iluminat din statii au fost inlocuite cu becuri LED care consuma doar jumatate din energia electrica folosita inainte, generand o economie de energie de 1,5 GWh pe an, ceea ce corespunde consumului de energie electrica al mai mult de 430 de gospodarii vieneze.

In subteran, viteza trenurilor este optimizata de calculator. Daca trenurile sunt prea apropiate unul de altul sau unul ajunge prea devreme in statie, viteza este redusa automat. Acest lucru economiseste energie si asigura un flux uniform al trenurilor.

Energie de la franele de metrou

In cadrul unui proiect pilot, energia de franare a trenurilor este folosita in statiile de metrou pentru alimentarea lifturilor, benzilor rulante si iluminat.

Aproape toate metrourile si tramvaiele Wiener Linien dispun deja de capacitatea de a recupera energia de franare. Centrala pilot a fost instalata pe 19 septembrie 2016.

eTaxi

Proiectul eTaxi al Wiener Stadtwerke a castigat licitatia Ministerului Transporturilor, Inovarii si Tehnologiei al Austriei si este unul dintre cele mai mari proiecte de e-taxi din lume. Pana in 2018 pe strazile Vienei se vor afla 250 de taxiuri electrice. Aceasta reprezinta aproape dublul masinilor electrice inregistrate in Viena si aproximativ cinci procente din toate taxiurile Vienei.

Companiile de taxi ale Vienei beneficiaza de numeroase stimulente pentru a achizitiona masini electrice, oferind ajutoare de 8.000 de euro/vehicul. Wien Energie ofera zece statii de incarcare rapida in intreg orasul si ofera soferilor eTaxi energie electrica gratuita pentru primul an de functionare.

Citeste mai mult aici: https://smartcity.wien.gv.at/site/en/e-taxi-vienna/

Piste pentru biciclete

Viena are nu mai putin de 1.300 km de piste pentru biciclete si o retea impresionanta de statii pentru inchiriere biciclete. Pentru o taxa de inregistrare unica de 1 euro, utilizatorii au acces la 1.500 de biciclete distribuite in 120 de statii. Prima ora este gratuita, dupa care se percepe o taxa de utilizare.

Atat magazinele specializate, cat si unele persoane fizice ofera spre inchiriere mai multe tipuri de biciclete pe platforma listnride.com

Aplicatia care gaseste cea mai rapida ruta

Serviciul de informatii despre trafic AnachB.at este disponibil non-stop pentru a-i ajuta pe vienezi. Fie ca este vorba de transportul public, cu masina, cu bicicleta, pe jos sau cu cea mai buna combinatie a celor de mai sus – planificatorul de rute sugereaza cea mai rapida cale, nu numai in Viena, ci si in provinciile invecinate din Austria Inferioara si Burgenland.

Exista, de asemenea, un planificator de rute special pentru biciclisti cu optiuni suplimentare de parcare si optiuni Park & Ride.

AnachB este, de asemenea, disponibil sub forma unei aplicatii gratuite pentru iPhone si Android.

Carsharing

Daca ai nevoie de o masina si nu detii una, in Viena nu este o problema. Orasul are doua platforme de carsharing www.car2go.com si www.drive-now.com de unde poti face rost de o masina. Tarifele sunt accesibile, de la: 0,31 euro pe minut, 19.90 euro pentru doua ore si 69 euro pentru 24 de ore.

Citeste mai multe aici: https://www.wien.info/en/vienna-for/smart-city-vienna/smart-mobility

Testfeld Telematik – aplicatia care iti spune cand se schimba culoarea semaforului

Testfeld Telematik este un proiect de cercetare care studiaza cum pot ajuta informatiile venite din trafic in timp real la scaderea poluarii, a congestiei si economisirea de energie.

Pe circa 45 de kilometri de drum din Viena au fost instalate sute de camere si senzori care colecteaza date despre cate vehicule sunt pe drum, cat de repede calatoresc, unde s-au format blocaje si starea drumului – de exemplu, daca exista riscul de hidroplanare, gheata sau urme de petrol – si cand se vor schimba semafoarele. Informatiile ajung la utilizator prin intermediul unei aplicatii care seamana cu un GPS. Aceasta spune in cat timp ajungi la destinatie, ruta si cand se schimba culoarea semaforului, astfel incat sa adaptezi viteza si sa prinzi culoarea verde. Aplicatia este deocamdata in teste. Siemens este partener in cadrul acestui proiect.

Siemens a livrat si sistemul de management al traficului din Viena.

In prezent, ponderea consumului de energie electrica a metroului in consumul total de electricitate al Wiener Linien este de aproximativ 40%. Aceasta este de aproximativ 170 GWh pe an, ceea ce corespunde consumului anual de la aproximativ 50.000 de gospodarii vieneze. Acest proiect va imbunatati eficienta energetica a functionarii metroului, spun initiatorii, rezultatul fiind economii de energie si o reducere a emisiilor de CO2.

Citeste mai multe aici: https://smartcity.wien.gv.at/site/en/energy-from-metro-brakes/

Spatii verzi

Mai mult de jumatate din zona metropolitana este alcatuita din spatii verzi. Viena are un total de 2.000 de parcuri. Orasul are nu mai putin de 70 mp de spatiu verde/locuitor.

Cladiri cu fatade verzi

Este stiut ca fatadele verzi imbunatatesc microclimatul din cladiri dar si din zonele invecinate. Insa, ce potential au fatadele verzi in zonele urbane dens populate din Viena? Ce inseamna pentru microclimatul urban si pentru bunastarea locuitorilor? Cum trebuie sa arate o fatada verde pentru a se pastra si aspectul original al cladirii? Doua proiecte pilot din Viena au studiat aceste aspecte.

Sediul Directiei Municipale pentru Gestionarea Deseurilor (MA48) a fost acoperit cu o fatada verde. Un total de 2.850 de metri de tavi de aluminiu au fost instalate pe 850 de metri patrati de fatada. In stransa colaborare cu BOKU (Universitatea de Resurse Naturale si Stiinte ale Vietii) si cu Departamentul Municipal pentru parcuri si gradini (MA42), au fost selectate 6 tipuri de plante din 60 de specii. Aproximativ 17.000 de plante au fost plantate, in principal plante perene, ierburi si ierburi care cresc intre 15 si 60 de cm inaltime, unele cum ar fi catnipul inflorit colorat in timpul verii. Concluzia a fost ca fatadele verzi au un mare potential pentru filtrarea prafului si imbunatatirea aerului, ofera protectie cladirii impotriva ploii si vantului si are o influenta pozitiva asupra izolatiei fonice si termice.

Un proiect asemanator s-a desfasurat la o cladire de pe Grabnergasse 4, unde s-a reabilitat termic o cladire din anii 1960.

Citeste mai multe aici: https://smartcity.wien.gv.at/site/en/green-facades-in-vienna/

Refolosirea dioxidului de carbon

Dioxidul de carbon poate fi o resursa valoroasa pentru industrie. Acesta poate fi, de exemplu, utilizat ca ingrasamant in sere pentru a imbunatati cresterea plantelor. Dar, din motive de protectie a climei, ar fi dificil sa se produca CO2 in acest scop, folosind combustibili fosili. Filtrarea CO2 din gazele de esapament prin procesele industriale si transformarea acestuia in ceva util ar fi mult mai ecologica.

Prin intermediul unui nou proces de separare, 90% din dioxidul de carbon poate fi indepartat din gazele de esapament si folosit ulterior, de exemplu, in agricultura.

Prin proiectul pilot „ViennaGreenCO2”, co-finantat de Shell si Austrian Climate and Energy Funds, TU Wien colaboreaza cu Universitatea de Resurse Naturale si Stiinte ale Vietii, Shell si alti parteneri pentru a dezvolta un nou tip de separare a dioxidului de carbon. Primele teste de separare din laboratoarele TU Wien au dovedit deja ca tehnica functioneaza. In cadrul proiectului „ViennaGreenCO2”, procesul de separare va fi in continuare dezvoltat si testat.

Citeste mai multe aici: https://smartcity.wien.gv.at/site/en/viennagreenco2-3/

Aspern – cartierul inteligent din Viena

Constructia cartierului Aspern a inceput in 2010, iar pana in 2028 va avea aproximativ 10.500 de apartamente, 20.000 de locuitori, un campus scolar, un parc industrial si un centru de cercetare. Pana acum au fost construite 2.600 de apartamente, pentru aproximativ 6.100 de persoane, iar primul val de rezidenti s-a mutat deja. O buna parte din cele 240 de hectare ale cartierului vor fi spatii verzi. Investitia de circa 5 miliarde de euro se estimeaza ca va genera 20.000 de locuri de munca.

Dincolo de marimea proiectului si de complexitatea planificarii urbane, Aspern este primul „oras inteligent” din Europa, construit de la zero, un urias laborator pentru testarea noilor tehnologii pentru „smart cities”.

Citeste aici mai multe: http://www.hotnews.ro/stiri-digitalcity-22026705-aspern-cartierul-inteligent-din-viena-sau-cum-arata-locuintele-viitorului.htm