Inlocuirea politicii cu algebra

Romanii au excomunicat politica din viata lor. Pana si discursul festiv al popularului Traian Basescu a fost primit cu mai putin entuziasm decat la Revelionul precedent, pentru ca a fost putin politizat.

Demagogia si imoralitatea unor alesi si numiti au facut ca politica sa ajunga in vocabularul curent al anului trecut sinonima cu politicianismul. Asociata galcevei (cearta dintre palate), duplicitatii (jocurile de culise dintre PNL, PSD si PD), coruptiei (scandalul „Remes”) si sterilitatii (suspendarea presedintelui), numele ei starneste iritare dezgustata. Chiar utilitatea politicii, asupra careia se exercita si presiunea rezultatului imediat si masurabil, este pusa la indoiala. Unii propun interzicerea acestei meserii (pe bloguri), eliberarea Casei Poporului de politicieni (niste taximetristi) si instalarea unui corp conducator de specialisti (tot pe net).

Desi statistica, aparatul de masura a opiniilor si sentimentelor, nu inregistreaza fluctuatii majore in nemultumirea fata de politica, acul barometrului Soros semnaleaza totusi o crestere usoara a dezinteresului (73% in 2007, fata de 71% in 2006). Distantarea nu este apolitica, creata de avantul capitalismului, din moment ce romanii cred, intr-un procent mai mare ca in 2006, ca decizia politica are un impact major asupra vietii lor. 83% se declara insa neputinciosi cand vine vorba despre puterea lor de a o influenta. Nu revelatia ca exista viata si in afara politicii i-a indepartat pe romani de votul din noiembrie, ci inutilitatea lui. Convingerea ca indiferent ce partid, ce politician sau ce sistem electoral ar vota nu se schimba nimic palpabil provoaca frustrare si furie.

Contrar parerii generale, frustrarea si furia nu sunt obligatoriu motoarele sociale ale votului de protest. Nevoia reprimata naste furie, iar furia neexprimata aduce tristetea, cu intregul ei tablou clinic, neincredere, retragere. Tristetea romanilor a fost si ea masurata: un studiu BERD arata ca suntem printre cei mai nefericiti europeni, adica printre cei mai putin satisfacuti de viata.

Discursurile antisistem ale lui Gigi Becali si Vadim Tudor sau impotriva clasei politice ale presedintelui Traian Basescu sunt si ele susceptibile de fatarnicie si de zadarnicie. O demonstreaza rezultatele electorale ale PNG si PRM. Precum si paradoxul referendumului pentru introducerea votului uninominal: desi inteles gresit ca solutia eliberarii de politica, dezgustul fata de politica i-a oprit pe cei mai multi romani de la vot.

Romanii isi doresc pentru 2008, dupa sanatate si pensii, liniste in tara (22,7%, potrivit ultimului sondaj ALTE). Putem presupune ca „linistea in tara” se refera si la politica de razboi practicata in ultimul an. Ce fel de politica vrem? Incoruptibila, functionala (in sensul concentrarii pe actiune si pe rezultatele acesteia) si mai ales absenta. Un referendum pentru inlocuirea politicii cu algebra ar aduce la urne mai multi alegatori decat plebiscitul pentru introducerea votului uninominal si, probabil, decat alegerile de anul acesta.

EvZ