Interpusii

Ofensiva DNA scoate în evidență un fenomen grav, de mare amploare și care nu este pus în lumina reflectoarelor pe măsura impactului său social: fenomenul interpușilor. Am să argumentez că rețeaua de interpuși reprezintă un adevărat ”cancer” al societății românești. Interpusul este definit de Dicționarul juridic drept ”…persoana care apare într-un act juridic în locul adevăratului interesat, de obicei pentru a ocoli dispozițiile legii ce opresc săvârșirea actului în favoarea acestuia din urmă”. Subiectul este în atenția sistemului judiciar, fiind prevăzute sancțiuni (minore, după părerea mea) în această materie; dar pe mine mă interesează, în acest articol, mai mult aspectele sociologice, legate de interpuși. Există cazuri celebre de interpuși, în domeniul economic, politic sau al securității naționale, iar impactul acestora trebuie analizat ca fenomen social.

Cazurile de mare corupție, aflate pe rolul instanţelor, arată dimensiunea amplă a fenomenului. Astfel, judecătorul Toni Greblă este acuzat că a desfășurat activități comerciale prin interpuși, dosarul ”Microsoft” este plin de activități desfășurate prin interpuși, iar dosarul recent al fostului ministru Vâlcov arată cum a reuşit el să desfăşoare afaceri prin interpuşi, în ultimii ani, deşi era ministru în funcţie[1]. Sorin Ovidiu Vântu (SOV) devenise intangibil, după părerea fostei angajate, Ioana Maria Vlas, pentru că majoritatea activităților sale erau desfășurate prin interpuși. După arestarea și eliberarea sa, SOV a creat un blog, în care face dezvăluiri sau propune interpretări proprii asupra politicii sau economiei românești. În postarea ”Despre organizaţiile criminale, liderii lor şi cântece de ocnă”[2], SOV face dezvăluiri, din interior, despre fenomenul afacerilor cu statul și existența interpușilor.

Un alt scandal celebru este cel al lui Sergiu Băhăian, condamnat recent la alți 16 ani de închisoare, după o serie de alte condamnări pentru înșelăciune și fals, principala formă de exercitare a înșelătoriilor sale fiind crearea unui grup infracțional și folosirea interpușilor[3].

Fenomenul interpușilor în politică este mai puțin cunoscut, dar nu mai puțin spectaculos. Liderii principalelor partide politice, în anul 2009, erau considerați niște interpuși. Astfel, Emil Boc, Victor Ponta sau Daniel Constantin erau considerați niște păpuşi ”matrioșka” respectiv pentru Traian Băsescu, Adrian Năstase sau Dan Voiculescu. Odată cu votul uninominal, puterea centrală a liderilor naționali s-a disipat către baronii locali, care își impun interpușii în posturi de miniștri sau secretari de stat.

În domeniul securității naționale, fenomenul interpușilor are două faţete: pe de-o parte, avem o rețea de interpuși ce reprezintă interese străine, economice, de spionaj sau terorism, iar pe de altă parte, avem rețeaua diverselor grupuri de interese din zona serviciilor de informații, care, prin ofițeri acoperiți sau firme acoperite, pot introduce distorsiuni în piață și eluda controlul civil.

O anchetă a RISE ilustrează primul caz, descoperind o rețea de interpuși irakieni, suspectați de terorism, reţea preluată de la Omar Hayssam, cu conexiuni profunde în lumea politică[4]. Seria de expulzări din ultimii ani, la propunerea SRI, aduce argumente multiple despre existența rețelelor de interpuși ce reprezintă interese străine.

De partea cealaltă, dezvăluirile ce reies din dosarele unor personaje legate de serviciile de informații, cum ar fi cazul generalilor Păltânea, Ion Stan sau cazurile Crescent și Rompetrol (vezi interviul judecătoarei Camelia Bogdan)[5], ne relevă o lume paralelă, unde controlul civil pare mai degrabă o formă fără fond.

Primele discuții despre interpuși au apărut odată cu cerința instituirii controlului democratic civil pentru aderarea la NATO, atunci când au fost nominalizați în posturi de „controlori civili” persoane asupra cărora plana suspiciunea că ar fi ofițeri ai fostei Securități (vezi memoriile lui Mircea Răceanu). În campania electorală din 2014, au reizbucnit acuzațiile legate de ofițeri acoperiți (interpuși) în comisiile de control ale Parlamentului, în justiție sau în presă.

Chiar dacă este mai greu de dovedit, implicarea serviciilor de informații în politică și afaceri este cu atât mai periculoasă pentru statul de drept din România, pentru că ar crea o clasă privilegiată, deasupra legii, o oligarhie intangibilă.

Dar scopul acestui articol nu este de a face o investigație comprehensivă, ci de a oferi exemple evidente pentru argumentul pericolului prezentat de rețeaua interpușilor. Cea mai gravă implicație este aceea că aceste trei domenii (economic, politic și securitate națională) se întrepătrund și creează un nexus exploziv, prin care se distorsionează piața și competitivitatea, se creează obstacole în calea inovației și este generată o falsă elită, prin selecție negativă. Modelul social de succes azi nu este studentul eminent care inovează, apoi deschide o afacere start-up cu potențial de creștere regională, ci absolventul unei facultăți-fantomă, care lipește afișe în campania electorală, apoi este nominalizat pentru o funcție în politică, absolvă un curs scurt la un ”colegiu de siguranță națională”, de unde este promovat în Liga Mare și devine un interpus, asigurându-și protecția ”sistemului”.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Interpusii

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen

#medicibuni – Dr. Ion Vasian, urolog MedLife: „E suficient un singur contact sexual neprotejat ca să contractăm o infecție cu transmitere sexuală“

Prof. dr. Ioan Coman, MedLife Polisano Sibiu, pionier al chirurgiei robotice în România: „Chiar și în operațiile robotice de amploare, durerile postoperatorii sunt net reduse, mobilizarea pacientului fiind posibilă din ziua operației”