INTERVIU Ce trebuie să [mai] discutăm despre schimbările climatice? Climate Change Summit: Noi perspective și un viitor mai verde în România
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări globale, iar inițiativele precum Climate Change Summit joacă un rol esențial în găsirea soluțiilor pentru combaterea acestora. Organizat în perioada 15-17 octombrie la Opera Națională din București și în peste 30 de locații din România, evenimentul aduce împreună experți, antreprenori, lideri politici, ONG-uri și experți din toată Europa Centrală și de Est pentru a dezvolta soluții inovatoare și sustenabile.
Despre Climate Change Summit au vorbit, în cadrul unui interviu, Flavia Popa, Secretar General al BRD, și Ciprian Stănescu, președinte al Social Innovation Solutions (SIS). Scopul lor este să inspire și să ajute afacerile și comunitățile să adopte soluții sustenabile, oferind sprijin prin finanțări verzi și parteneriate strategice. Inițiative precum Centura Verde București-Ilfov și Rețeaua pentru Natură Urbană în 10 orașe sunt doar câteva exemple de proiecte concrete care s-au născut în cadrul summitului, demonstrând impactul real al acestor evenimente asupra comunității și mediului de afaceri.
Cum s-a conturat ideea Climate Change Summit și ce a motivat Social Innovation Solutions și BRD să lanseze acest eveniment?
Flavia Popa: Acum 3 ani, la fel ca și astăzi, noi, în BRD, eram și suntem preocupați să ne asigurăm că o bancă sistemică, precum a noastră, poate oferi soluții inovative, acele soluții ale prezentului și viitorului în materie de finanțări sustenabile. În plus, BRD nu este doar o bancă ce susține antreprenorii, marile companii și persoanele fizice în dezvoltarea afacerilor lor și în susținerea activităților pe care le desfășoară. Este, de asemenea, un important, credem noi, actor în forum, pe piață și în comunitate. Suntem cei care, de multă vreme, susținem arii importante din zona de cultură, de educație și tehnologie, din zona de sport și de mediu, și mi se pare că avem o responsabilitate față de comunitățile în care activăm.
Prin urmare, căutând soluții în tranziția spre mai bine, o tranziție verde, ne-am pus întrebarea cum am putea să așezăm la masă cât mai mulți dintre cei implicați. Aici mă refer la companii și instituții financiare, autorități, ONG-uri, dar și oameni din mediul academic. Așa, încet-încet, s-a conturat ideea unei conversații mai mari, a unui summit. Astfel, ne-am dus către partenerii noștri de la SIS și le-am cerut ajutorul pentru a crea împreună un eveniment de anvergură.
Ciprian Stănescu: Povestea are și un pic de noroc asociat! În finanțe, nu e bine să vorbești despre nenoroc, dar, dacă te prinde muncind, s-ar putea să ai mai mult succes. Cumva, ne-am întâlnit în același timp și cu aceeași ambiție. Noi organizam deja diverse tipuri de evenimente care abordau atât sustenabilitatea, cât și soluțiile pentru schimbările climatice. Ambele organizații, în definitiv, aveau ambiții, poate câteodată mai mari decât ar fi trebuit, așa cum mi s-a spus uneori.
Dar, cumva, acesta este felul nostru, iar ambiția a fost încă de la început să dezvoltăm în România cel mai important eveniment din Europa Centrală și de Est. Bucureștiul nu este, de fapt, capitala verde a Europei. În România nu este neapărat capitala soluțiilor pentru schimbările climatice, și nici măcar din regiune. Dar credem că, tocmai pentru că noi, ca sistem economic, avem atât de mult de recuperat, acesta este locul și momentul în care facem asta. Ne bucurăm că suntem pe calea de a dezvolta acest foarte ambițios proiect în regiune.
„Floarea care înflorește cu multă muncă”
Proiectul vine la pachet cu gândirea pe care o avem la Social Innovation Solutions, de a fi un actor mai degrabă regional, nu doar românesc, având deja în trecut și acum multe activități de educație și sustenabilitate pentru IMM-uri, dar și alte proiecte în sfera soluțiilor din Europa Centrală și de Est. Summitul este, dacă vreți, floarea care înflorește cu multă, foarte multă muncă în spate, atât din partea echipei mele, cât și din partea echipei Flaviei și a multor parteneri pe care îi avem la summit.
Sunt zeci de parteneri din România și din alte țări care nu doar contribuie cu un logo, așa cum se întâmplă în multe alte ocazii poate, ci contribuie activ și sunt foarte implicați. Le mulțumesc și pe această cale, pentru că fără acești aproape 80 de parteneri instituționali, companii și ONG-uri nu cred că am fi ajuns aici.
„Adevărul este că proiectele mari au nevoie de toată lumea la masă, și asta facem. Aducem pe toată lumea la o masă, poate nu atât de rotundă, dar cu siguranță importantă.”
Cum a evoluat Climate Change Summit de la prima ediție și ce impact a avut până acum asupra comunității de afaceri și a societății?
Ciprian Stănescu: Am primit de foarte multe ori întrebarea: «Așa, și? Ne-am văzut la București, așa și?» Într-o istorie de 30 de ani și mai bine, în care soluțiile au fost făcute mai degrabă pe genunchi, pe repede înainte și fără o fundamentare, fără o conversație reală cu toți cei care ar trebui să fie acolo, am ajuns unde am ajuns. Credem că, pentru o problemă atât de complexă cum sunt schimbările climatice, care afectează atât mediul de business, cât și cetățenii, pe oricine, orice industrie, este important să înțelegem mult mai bine ce se întâmplă și ce se va întâmpla. Unul dintre impacturile pe care summitul cred că le are este că ne ajută să înțelegem mai bine unde suntem și unde am putea să fim. Există diverse inițiative care s-au născut, coagulat sau au înflorit în cadrul summitului.
Dau un singur exemplu: anul trecut, alături de Centura Verde pentru București, dar și cu autorități centrale și locale, a fost semnat un memorandum pentru această cupolă de protecție verde, în definitiv, a unui oraș supraîncălzit, suprapoluat, în care, din păcate, trăiesc mulți dintre noi, iar România are, în acest context, un fel de plămân sau inimă.
Flavia Popa: Iar, la modul pragmatic, am cunoscut oameni care au rămas în contact și care, după aceea, chiar au dezvoltat împreună inițiative. Eu am un exemplu chiar al BRD în cadrul summitului. Am pus bazele unui parteneriat care astăzi înflorește și care vizează o rețea pentru Natură Urbană în peste 10 orașe din România, împreună cu Florin Stoican și echipele lui. Și acesta este doar un exemplu din multe, poate unele dintre ele fiind mai puțin cunoscute, care s-au născut din cadrul conversațiilor și al întâlnirilor. Nu e puțin lucru!
Care sunt cele mai importante soluții climatice care vor fi discutate la summit anul acesta? Ce teme inovatoare aduceți în prim-plan?
Ciprian Stănescu: Aducem în fiecare an la București experți, antreprenori, oameni politici, oameni de știință și tot ce înseamnă contributori la soluțiile de care avem cu toții nevoie din întreaga Europă și din România. Evident, temele sunt foarte variate, deoarece schimbările climatice, cum spuneam mai devreme, impactează toate domeniile, de la economia circulară și energia verde, până la finanțările sustenabile și decarbonarea industriei în România și nu numai. Așadar, toată lumea are ceva relevant de oferit, dar aducem și soluții menite să ne inspire și poate, de ce nu, să facem business unii cu alții.
De la soluții funcționale în Europa, Africa și multe alte continente în economia circulară, până la soluții de tehnologie pentru companii, care pot astfel să fie ajutate să devină mai sustenabile, să înțeleagă în cadrul framework-ului SDG (acronimul cel mai întâlnit în acești ani și în anii următori) cum pot aceste companii să își echilibreze ambițiile cu, evident, capacitatea pe care o au și, mai ales, să devină mai transparente. De asemenea, aducem în față, și ne bucurăm să aducem la aceeași masă, și autorități centrale din România, dar și la nivel european.
De la un mesaj pe care îl primim la începutul summitului, transmis de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, până la mesajele și prezența președintelui României, a prim-ministrului, a mai multor miniștri români, a primarilor, dar și a liderilor de business din toate aceste domenii. Și, evident, tineri care vin cu viitorul la purtător, arătându-ne ceva ce este mai degrabă rar întâlnit zilele acestea, și anume: că se poate, greu, dar se poate!
Cum vedeți implicarea antreprenorilor și startup-urilor în lupta împotriva schimbărilor climatice? Ce oportunități există pentru startup-urile verzi în România și Europa Centrală și de Est?
Ciprian Stănescu: Vedem cum, începând de anul acesta, interesul startup-urilor și al tinerilor care au soluții pentru schimbările climatice crește. Introducem o nouă dimensiune a summitului, și anume Climate Change Summit Awards, care are rostul și rolul de a promova soluțiile tinerilor și ale acestor companii aflate la început de drum sau poate un pic mai mature, cu scopul de a construi, în definitiv, o comunitate. Nu este suficient doar să arătăm ce lucruri faine și să dăm speranță, ci și să legăm acești oameni din România și din Europa de Est, ca să lucreze mai bine împreună și să dezvolte soluții ancorate în realitățile fiecărei regiuni sau fiecărei țări. De asemenea, promovăm și aducem, la fiecare ediție, tineri de toate vârstele. Și noi suntem tineri, dar mai tineri, atât ca participanți, cât și ca speakeri sau moderatori.
30 de evenimente sub umbrela summitului
Și un lucru pe care îl considerăm important este că, între cele peste 30 de evenimente sub umbrela summitului care au loc în România, Ungaria, Slovenia și alte țări, avem o componentă puternică de organizații de tineret care își organizează propriile conversații alături de alți lideri de business. Așadar, nu este o conversație doar între tineri, este o conversație intergenerațională care, sincer, într-un context socio-economic și politic complicat, este critică
Flavia Popa: Așadar, atingem diverse categorii de vârstă, dar și diverse teritorii, deoarece impactul climatic nu se resimte doar într-un singur loc, ci este peste tot. Doar puterea unei comunități poate face diferența. Este adevărat că exemplul personal este important, la fel ca și exemplul companiilor, însă adevărata schimbare de paradigmă nu o poate realiza decât o comunitate coagulata.
Cum arată strategia BRD pe termen lung în ceea ce privește finanțările verzi și susținerea proiectelor legate de schimbările climatice?
Flavia Popa: Așa cum spunea și Ciprian mai devreme, ESG nu mai este de mult doar un acronim, este deja o normalitate în multe companii, iar în bănci cu atât mai mult. De ceva vreme, ne preocupă, la modul real, ce putem face mai bine alături de clienții și partenerii noștri, pentru a duce acest ESG acolo unde trebuie să fie. Asta înseamnă să ne preocupăm să găsim soluții realmente viabile pentru tranziția energetică, să găsim soluții pentru a păstra, de exemplu, în România, ceva de preț –biodiversitatea –, de a o prezerva și de a o potența. Să ne preocupăm să reducem cumva, alături de clienții noștri, amprenta de carbon a business-urilor lor și, evident, să știm să analizăm riscurile legate de ESG și să știm să fim aproape de clienți cu sfaturi. Sunt aspecte care ne preocupă de mult timp.
Toate aceste aspecte se cifrează astăzi, dacă ar fi să vorbim despre finanțări fiindcă suntem o bancă ce își propune să fie unul dintre liderii finanțării sustenabile în România. În cifre, aș spune așa: afirmam acum 3 ani că ne propunem până în 2025 să ajungem la 1 miliard de euro finanțări sustenabile. Azi, în octombrie 2024, am realizat deja acest obiectiv. De ce? În primul rând, pentru că ne preocupăm de aceste aspecte, iar în al doilea rând, pentru că există cerere, există clienți care își doresc să găsească soluții reale, să-și adapteze businessurile la realitate și, mai ales, la viitor. Este nevoie să ne transformăm orașele în orașe smart, să ne modificăm poate modul în care ne raportăm ca ca indivizi la ceea ce înseamnă mobilitatea sustenabilă, eficiența energetică și multe altele.
Finanțări acordate și persoanelor fizice
Aș menționa, pentru că făceam referire la persoane fizice, că finanțările de care vorbeam nu au fost acordate doar marilor companii și IMM-urilor , ci și persoanelor fizice. Și asta ne dă speranță.
„Aproximativ 160 de milioane de euro au fost acordate doar în această zonă de către noi până acum, și există cerere pentru acest gen de produse. Prin urmare, chiar din cadrul summitului ne propunem să ne mai luăm idei: cum să ne adaptăm produsele și serviciile ca să venim în sprijinul clienților noștri și al nevoilor lor.”
De asemenea, aș vrea să subliniez un aspect inedit pentru piața bancară românească La începutul anului, BRD a semnat un parteneriat cu IFC, divizia Băncii Mondiale, exact pe acest gen de abordare. Suntem pregătiți să acordăm până la 315 milioane de euro finanțări destinate susținerii afacerilor pentru femeile antreprenor, pe de o parte, și, pe de altă parte, finanțări care vizează un subiect important pentru România, care va genera provocări semnificative în viitor: zona de apă, respectiv blue financing.
Acestea sunt, în mare, câteva gânduri legate de modul în care ne propunem să fim un actor important în materie de sustenabilitate în România. Dar, evident, chiar susținerea acestui summit este un alt mod de a fi parte din ce spuneam că înseamnă tranziția sustenabilă în România, de a putea, de fapt, să ne invităm clienții și angajații la acest gen de forum unde să ne imersăm cu idei, unde să căpătăm și mai multă încredere că tranziția verde este soluția pentru viitor.
„Credem că această nevoie de informare reprezintă o axă importantă în strategia pe care o avem, iar datoria noastră este să căutăm metode pentru a ne sfătui clienții și a le sta alături în ceea ce ține de impactul schimbărilor climatice asupra afacerilor lor și de metodele prin care își pot adapta business-urile la vremurile în care trăim, în ideea de tranziție verde sustenabilă.”
Ce rol joacă inovația socială în soluționarea provocărilor climatice?
Ciprian Stănescu: Am fost recent la deschiderea Forumului de Inovație Socială al Comisiei Europene și una dintre tezele pe care le-am prezentat a fost că inovația socială nu are neapărat nevoie de inovatori sociali. Avem deja multe modele de intervenție, să le spunem soluții, iar poate acum este un moment bun să ne concentrăm și pe adaptarea acestor modele în țările noastre. Acesta este unul dintre motivele pentru care inclusiv organizăm Climate Change Summit: să vedem astfel de soluții de inovație socială, care sunt poate în Germania, în Filipine, Bulgaria, nu contează unde, și să vedem cum putem să le adaptăm aici. Sau cum putem să susținem această tranziție sau acest transfer de know-how definitiv și poate uneori și de tehnologie, astfel încât ceea ce funcționează în Spania, de exemplu, să poată să funcționeze, evident adaptat contextului local, și în România. Așa cum spuneam la prima ediție, afișat pe un billboard în Times Square, New York, schimbările climatice nu cunosc granițe.
Noi trăim, evident, între niște granițe de diverse tipuri. Însă ceea ce se întâmplă în Bulgaria sau Turcia are același impact și în România, ceea ce înseamnă că trebuie să lucrăm mult mai mult unii cu alții. Asta facem atât la SIS, cât și la Climate Change Summit: conectăm și aducem mai multe din aceste soluții la aceeași masă, susținând fie scalabilitatea lor, adaptarea, dar și investițiile pe care și partenerii la BRD le fac, precum și alte organizații, instituționale sau private. Este o mare nevoie de capital, dar chiar și atunci când acest capital există, avem o nevoie și mai mare de antreprenori către care acești bani, mai verzi, să-i spunem sau verzi, să se ducă. Nu e simplu, dar dacă era simplu, nu ne apucam.
De ce este important pentru companii să ia în considerare impactul lor asupra mediului și să adopte practici de business sustenabile?
Flavia Popa: Există câteva argumente evidente. În primul rând, legislația o cere. Suntem într-un moment în care atât legislația europeană, cât și cea românească s-a adaptat. Există reglementări care ne împing către mai multă transparență, pentru măsurarea adecvată și corectă a impacturilor și tot așa. Dar, dacă acest argument nu este suficient de puternic – și poate că nu este – există unul și mai important: reducerea costurilor. Există soluții inovatoare, despre care tot vorbim, și suntem cu siguranță într-o fază de descoperire, exact adaptate companiilor, pentru a-și reduce costurile și a-și mări productivitatea.
Reputația companiilor este importantă
E o paradigmă interesantă pe care, dacă o înțelegem, s-ar putea să fie câștigătoare tranziția aceasta. După aceea, pentru că companiile ar putea avea finanțări mai avantajoase, subvenții pentru că în măsura în care se adaptează tuturor schimbărilor despre care povestim și se adaptează la riscuri , băncile vor fi dispuse să întărească această cerere și să vină cu soluții favorabile lor.
Mai este un argument care cred că e extrem de important pentru noi toți și cu atât mai mult pentru companii, este vorba despre reputație. Din ce în ce mai mult, noi toți ne uităm la companii și prin această lentilă: cât de mult se preocupă de schimbările climatice, de impactul pe care îl au, cât de mult le pasă cum își obțin profiturile. Și atunci este, cred, extrem de interesant să se lucreze la acest lucru. Acestea ar fi primele argumente care îmi vin în minte pentru care o companie ar trebui să se preocupe de practicile de sustenabilitate.
Ciprian Stănescu: Aș mai adăuga un argument, în afară de acestea. Multe dintre companii, mai ales IMM-uri, dar și companii mai mari, sunt prinse într-un lanț de evaluare. Aceste companii mai mari, care trebuie să devină mai transparente, apropo de legislație, la rândul lor cer multor IMM-uri transparență. Trebuie să înțelegem cum facem, cum producem lucruri pentru a vedea unde sunt problemele și să le rezolvăm. Nu e o pedeapsă, din contră, e un ajutor. Și din ce în ce mai multe IMM-uri trebuie să arate cum fac lucruri, să devină mai transparente, să integreze aceste moduri de analiză ISG în cum se uită la compania lor și în felul acela sau în acel moment putem să avem de fapt companii care să pornească pe acest drum al sustenabilității. Pentru că dacă nu știi cum ești, dacă nu-ți faci o radiografie în acest cadru, să-i spunem ISG, poate sunt și altele, e destul de greu să înțelegi cum poți să fii mai bun, dacă nu știi cât de mai puțin bun.
Cum poate un start-up să devină sustenabil și profitabil în același timp? Ce sfaturi aveți pentru antreprenorii care doresc să integreze sustenabilitatea în afacerile lor?
Ciprian Stănescu: Așa cum spuneam, este foarte important să înțelegem cum suntem. Primul sfat pe care îl dau antreprenorilor – la SIS ne întâlnim cu mii de antreprenori din România și din alte țări – este să înceapă cu un fel de audit, să-i spunem o diagnoză internă. Trebuie să înțeleagă care sunt acele impacturi negative, nu doar asupra mediului, dar în principal în acest domeniu, și să identifice soluții, fie că sunt de eficiență energetică și naturală, scăderi de costuri, dar și chestiuni legate de cum e guvernată acea companie.
Lucrurile nu sunt atât de simple pe cât am spus, și poate că implică și costuri pe care acum nu le vedem. Totuși, există capital care vine încet-încet pentru a acoperi și susține aceste costuri pentru unele companii. În cazul unui start-up, care este ca un „copil” în lumea afacerilor, este crucial ca, încă de la început, să își gândească din start operațiunile într-un mod sustenabil. Trebuie să fie atent la resursele pe care le folosește și la furnizorii pe care îi alege, asigurându-se ca aceștia să fie la rândul lor cât se poate de transparenți și să gândească ceea ce în engleză se cheamă design for the future – să creeze produse și servicii gândite pentru viitor, fie că vorbim de aspecte practice, precum prelungirea duratei de viață a produselor sau posibilitatea de a le repara.
„Avem, de asemenea, legislația europeană în acest domeniu, până la a avea o viziune inclusivă asupra societății și vedem că asta se întâmplă. Vedem multe, foarte multe start-up-uri, atât din programele noastre, cât și din programele pe care le fac sau le susțin cei de la BRD.”
Flavia Popa: Auzindu-l pe Ciprian, poți să te temi, poți să consideri că e foarte greu. Este, dar dacă stăm împreună și trecem în revistă toate plusurile, toate minusurile, toate constrângerile…este posibil. E adevărat că nu sunt încă suficiente date viabile, e adevărat că e greu să compari ceea ce încă nu e comparabil. Sunt multe lipsuri azi în materie de transparență sau măsurare. Încă n-avem criteriile foarte clare, dar asta facem acum. Suntem în faza de calibrare a acestor instrumente, de a le pune cumva pe același palier, ca să comparăm ce trebuie comparat, ca să putem, după aceea să ajutăm start-up-urile să mențină ritmul dezvoltării și să poată să devină IMM-uri și chiar companii mari la un moment dat.
Ciprian Stănescu: Apropo de instrumente. Ce se întâmplă în ziua a 2-a de summit, la Palatul Victoria: avem un număr de aproape 200 de lideri de business din România și lideri de sustenabilitate, alături de care discutăm fix despre instrumente, despre legislație în materie de SGI, despre ce s-ar putea să urmeze, pentru că e un domeniu foarte dinamic, nu avem claritate 100%.
„Dincolo de discuții, vor fi și soluții”
Flavia Popa: Acum 3 ani, când ne-am întâlnit și am decis să vorbim despre schimbările climatice, despre mediu și despre impact, ne-am propus foarte mult să vorbim despre soluții, și asta am făcut așadar încă din primul an. Dincolo de vorbe, soluțiile trebuie să existe. Chiar dacă unele sunt firave, ele totuși se întâmplă. De aceea, vă invităm la summit, pentru că, dincolo de discuții, vom pleca de acolo și cu soluții.
Ciprian Stănescu: Și ca să închid cu ceva foarte inspirațional pentru noi toți, am avut peste 300 de aplicații la Climate Change Summit Awards. Sunt tineri care vin cu soluții funcționale, nu doar imaginative și IMM-uri care vin să obțină aceste premii definitiv, dar mai ales să obțină susținerea comunității pe care am creat-o la Climate Change Summit. Astfel încât, aceste soluții să nu rămână doar într-un colț, ci să înflorească.
Ce mesaje ați transmite antreprenorilor care vor să participe la Climate Change Summit? Ce oportunități pot găsi acolo?
Flavia Popa: Vă așteptăm la summit pentru că vă veți întâlni cu viitori parteneri acolo. Cu siguranță vă veți întâlni cu colegi din diferite industrii care poate au ceva de împărtășit sau aveți ceva de împărtășit cu ei. Vă așteptăm la summit pentru că putem contribui într-un fel la viitorul și la facerea politicilor publice, într-o oarecare măsură, în contextul în care asta ne propunem, adunând la masă și politicieni, și autorități și societate civilă. Este o posibilitate de a te imersa și de a înțelege și, de ce nu, de a contribui la viitorul politicilor publice în România în materie de sustenabilitate. Vă așteptăm la summit pentru că suntem convinși că vă pasă și pentru că suntem convinși că viitorul României ține de fiecare dintre noi – toți cei implicați.
Articol susținut de Climate Change Summit