INTERVIU cu analistul Armand Goșu. Rusia – alegeri printre bastoane și așteptarea sancțiunilor pentru cazul Skripal

Pentru prima dată, cota de popularitate a lui Putin a scăzut sub 70%. Au fost mai multe evenimente care au erodat soclul statuii președintelui rus, legea pensiilor, care a dus și la proteste soldate cu violențe si peste 1000 de arestări, sancțiunile economice din cauza cazului Skripal și tensiuni etnice. Analistul Armand Goșu explică în interviul de mai jos toate aceste fenomene.

Duminică au avut loc ample mitinguri de protest în principalele orașe din Rusia, împotriva creșterii vârstei de pensionare. Dar, tot duminică au fost alegeri locale, despre care presa internațională a comentat destul de puțin. Această nemulțumire a populației se reflectă în rezultatele alegerile?

Prea puțin. Într-un singur oraș, capitala Iakutiei, la Iakuțk, deci undeva în burta Siberia, alegerile au fost câștigate de o femeie, candidatul opoziției. În rest, multe victorii pentru candidațiiRusiei Unite, partidul președintelui Vladimir Putin. Și rezultate ceva mai bune pentru comuniști.

Ce fel de alegeri au avut loc în Rusia?

Diverse, de asta e și mai greu de comentat. Alegeri locale au avut loc în 80 de regiuni, deci în aproape toată Rusia. Au fost 25 de alegeri de guvernatori, 22 prin vot direct și doar în trei cazuri, șefii regiunilor sau republicilor sunt aleși de parlamentele locale.

Aș adăuga că sunt importante și pentru că, din 2012, a fost reintrodusă alegererea prin vot direct a guvernatorilor, renunțându-se la numirea lor.

Importantă observația dvs. Și, încă un detaliu semnificativ. Din cauza faptului că Rusia este o federație asimetrică, o analiză a rezultatelor alegerilor de duminică e o intreprindere complicată. La 9 septembrie au fost alegeri pentru parlamentele regionale, pentru consiliile locale, au fost aleși guvernatori, primari și chiar șapte deputați din Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, în colegii uninominale.

E destul de răspândită opinia că alegerile din Rusia sunt integral falsificate și că nici n-ar avea rost să vorbim despre ele. Se pune practic un semn de egalitate între Stalin și Putin, între cele două regimuri. Dvs văd că le luați în serios, scrieți și vorbiți despre ele. De ce?

Pentru că Putin nu e Stalin, pentru că în Rusia nu se construiește comunismul. Acolo nu e nici măcar un regim de stânga, ci unul autoritar de dreapta. Sunt mai multe modele teoretice în literatura de specialitate, privind Rusia de astăzi. Pentru discuția noastră, cel mai util este cel intitulat “autoritarism electoral”. Acest model a fost articulat de un profesor de științe politice de la Petersburg și oferă o bună paradigmă de interpretare a Rusiei. Potrivit acestui model teoretic, alegerile, care nu sunt nici democratice și nici corecte, joacă un rol esențial în funcționarea și consolidara sistemului politic al lui Putin. Alegerile sunt decisive în identificarea și mobilizarea grupului susținătorilor, recompensarea lui prin distribuirea resurselor, corectarea unor politici publice. Din acest motiv cred că trebuie să acordăm atenție acestor exerciții electorale. Mai cu seamă astăzi, când Putin este încolțit intern de protestele împotriva creșterii vârstei de pensionare, iar pe plan externe de afacerea Skripal.

O să ajungem și la Skripal, deocamdată să analizăm alegerile recent încheiate. Considerați că au fost suprize duminică?

Media rusească prezintă ca fiind o surpriză turul doi la guvernatori în patru regiuni, trei din Siberia și Orientul Îndepărtat, Habarovsk, Hakasia și regiunea Primorie și una – asta mi s-a părut mai interesant, regiunea Vladimir, chiar la est de Moscova. Va fi un tur doi, în care candidațiiRusiei Unitese confruntă cu naționaliștii lui Jirinovski și comuniștii lui Ziuganov. Deci tot cu reprezentanții unor partide de sistem. Nu le poți considera de opoziție.

Cum explicați prezența scăzută la vot, despre care vorbește presa internațională, afirmând că e suprinzătoare, într-o țară în care tensiunile sociale cresc?

Asta e tendința peste tot, iar diferențele față de alegerile de acum cinci ani nu sunt mari. În capitală, de pildă, duminică au fost 31%, la penultimele alegeri de primar, 32%, prezență la vot. La Novosibirsk, 29 față de 30%. S-au înregistrat și rezultate sensibil diferite, dar în regiuni cu probleme, conduse de lideri atipici. De pildă, Aman Tuleev a fost ales cu aproape 90% la o participare de 92%, acum cinci ani. Între timp a fost destituit, iar la ultimele alegeri rata de participare e doar de 66%, de fapt cea mai ridicată rată de pe cuprinsul Rusiei, la alegerile de duminică. Dar e vorba de regiunea minieră Kemerovo, pentru care nu există termen de comparație. Până și regiunea Samara, foarte politizată, cunoscută pentru rata înaltă de participare, a scăzut de la 62 la 48%.

Atunci, ați reținut ceva neobișnuit la alegerile recente din Rusia? Un detaliu care merită menționat?

Nu m-am gândit…. Aș spune că cele mai spectaculoase au fost rezultatele din Daghestan, cea mai complicată regiune a Rusiei, aflată în nordul Caucazului, întinsă între munți și litoralul nord-vestic al Mării Caspice. Aici a fost rupt echilibrul între clanurile locale, fiind ales în fruntea Daghestanului un venetic, om de servicii secrete, adus de Putin din Tatarstan, Vladimir Vasiliev. Kremlinul vrea să îngenuncheze clanurile etnice din Daghestan. Va urma o perioadă interesantă acolo.

Daghestan e departe și e izolat. Moscova este totuși capitala Rusiei, ea poate seta trandul. Cum comentați rezultatul de aici?

La Moscova, Serghei Sobeanin n-a avut practic contracandidat. Acum cinci ani a câștigat foarte greu, cu puțin peste 50%. Acum, a luat 70%, un procent gigantic pentru capitală. Însă, în cifre absolute, zestrea de voturi a lui Sobeanin a crescut cu mai puțin de 300.000, față de acum cinci ani. La un oraș de peste 12 milioane este nesemnificativ, totuși.

El avut o campanie electorală extrem de agresivă. Alegerile s-au desfășurat chiar de ziua Moscovei, pe străzi curgeau râuri de bere și cârnați. Totuși, rata de participare, doar 31%, ar fi fost și mai scăzută dacă Sobeanin n-ar fi mărit programul de votare până la 10 seara și n-ar fi deschis sute de secții în regiunile din jurul Moscovei, așa-numitele zone de vile, dachea, unde n-au ajuns observatorii, pentru care am văzut cifre suprinzătoare, să spun așa.

Totodată, Sobeanin e de opt ani în fruntea capitalei, a făcut treabă bună. Moscova e practic un imens șantier, construiește autostrăzi care taie orașul, în fiecare an inaugurează câteva zeci de stații de metrou. Sobeanin are 60 de ani, presa rusă speculează că ar putea să-i succeadă lui Putin, la Kremlin. Însă, este puțin probabil, Rusia nu e Moscova. Mai mult, Rusia profundă urăște Moscova, n-o să fie votat niciodată Sobeanin în satele de pe Volga sau în orașele monoindustriale din Siberia.

Creșterea vârstei de pensionare a stârnit mare nemulțumire în Rusia. Cota de popularitate a lui Putin s-a prăbușit, sute de mii de oameni au ieșit să protesteze. Cum de această nemulțumire nu s-a tradus într-un scor mai bun înregistrat de opoziție?

Trebuie văzut faptul că în ziua votului manifestările au fost organizate un activist civic, nu de un om politic, Alexei Navalnîi, care acționează pe o platformă anticorupție. Așa se explică de ce profilul lui nu este foarte atractiv pentru oamenii de 40, 50 de ani care se tem de noua lege a pensiilor. E mult prea puțin ce a reușit să scoată în stradă Alexei Navalnîi/ Cu câteva mii de oameni în Moscova, oraș cu 12 milioane de locuitori, nu reușești să impresionezi Kremlinul.

S-a intervenit violent, am văzut scene incredibile în care copii și bătrâni erau loviți cu bastoane. Aceste imagini apărute în ziarele internaționale nu erodeză soclul președintelui Putin?

Afectează fără îndoială imaginea lui Putin. Dar, dvs va referiti la imagini care provin de la Sankt Petersburg și, mai ales, de la Ekaterinburg. În Sankt Petersburg și Ekaterinburg nu s-au desfășurat alegeri. La Moscova au fost alegeri locale pentru funcția de primar și, tot la Moscova, duminică a fost ziua capitalei Rusiei, ziua Moscovei. S-au dat cârnați, au curs valuri de bere pe străzi și aici poliția a intervenit mult mai atent. Dar emoțiile puternice generate de acele fotografii, stârnite și pentru manipularea opiniei publice, au fost generate de manifestațiile de la Sankt Petersburg – unde va mai fi și duminica viitoare o manifestație – și Ekaterinburg. Pentru prima oare in istoria Ekaterinburg-ului, după schimbarea, e drept, a primarului, acum câteva luni, am asistat la scene de o violență incredibilă. Din cei 16 ziariști arestați și bătuți în timpul manifestațiilor de duminică mai mult de jumatate provin din Ekaterinburg,

Cum vă explicați această violență din cele două orașe?

Kremlinul a vrut să transmită un mesaj prin asta. Deținând monopolul violenței, Kremlinul a încercat să atenționeze opinia publică, să transmită mesajul: oameni buni nu mai ieșiți la proteste pentru că poliția intervine în forță. Starea de nemulțumire în Rusia este destul de mare – dacă vă uitați pe un grafic în ultimele luni intensitatea protestelor a crescut – toamna se anunță din acest punct de vedere destul de agitată.

Cum ați caracteriza stilistica acestor marșuri?

Am urmărit fotografiile din diverse localități. Seamănă destul de mult cu protestele organizate de partidul comuniștilor. Într-un fel este și normal, pentru că este vorba de o revendicare socială, au fost implicate și organizații sindicale. În punerea în operă a acestor proteste sunt implicate și celule comuniste, destul de active în provincie, care colaborează între ele. La proteste apare steagul roșu, apar simbolurile comuniste.

Cât de necesară este din punct de vedere economic această creștere a vârstei de pensionare?

Din punct de vedere economic, este mai mult decât necesară, iar criza economică, în urma sancțiunilor, obligă Rusia sa grăbească această reformă. Pe de altă parte, și în Rusia a crescut media de viața, ca în toată lumea civilizată – în Rusia nu atât de mult. Problema este alta, Putin promisese în campania electorală că nu va crește vârsta de pensionare. Doar la câteva luni distanță, președintele Putin făcându-se ca nu știe nimic, guvernul a venit și a prezentat un proiect privind pensionarea. E vorba de o creștere treptată pe următorii 10,15 ani. Numai că diferența la femei, creșterea vârstei de pensionare de la 55 de ani,la 63, și diferența la bărbați, creșterea vârstei de la 60 la 65 de ani, în condițiile în care media de vârstă la bărbați e de doar 68 au creat o nervozitate teribilă în societate. Oamenii se simt mințiți de Putin și, pe de o parte, foarte multă lume se gândește, bun, ies la pensie și mai am doar câțiva ani de trăit, ani pe care o sa-i trăiesc în mizerie, ce am făcut eu să merit asta din partea puterii? De aici nervozitate străzii, care a condus până la urmă și la prăbușirea în sondaje a încrederii în guvern și la scăderea președintelui Putin pentru prima dată.

Dar au participat și mulți tineri la aceste proteste, cum explicați acest lucru?

Tinerii bineînțeles că nu au participat pentru a protesta împotriva vârstei de pensionare. Pentru ei aceasta a fost un pretext pentru a-și manifesta dezacordul cu linia politică a Kremlinului și a guvernului Medvedev.

Cei care sunt scpși de regulă la protestele lui Navalnîi sunt oameni care lucreză la privat. Sunt oameni care platesc la un fond de pensii particular. Ei nu sunt foarte sensibili la problematica legii pensiilor.Evident, nici copiii de nouă ani, nici bătrânii de 70 de ani, care apar în poze bătuți de Garda Națională, nu se aflau la proteste pentru legea pensiilor. Pentru ei acesta a fost pretextul de a protesta împotriva politicii lui Putin.

Pe lângă reforma pensiilor, care a coborât cota de popularitate a lui Putin la sub 70%, pentru prima dată de la anexarea Crimeei, cea mai mare durere de cap pentru liderul de la Kremlin este scandalul cu tentativa de asasinare a lui Serghei Skripal și fiicei sale. Sunt importante ultimele detalii făcute publice de poliția londoneză și de premierul Tereza May?

Cine a respins informațiile care fuseseră făcute publice în martie le poate respinge și pe cele comunicate recent. Deci, erau suficient de multe detalii și atunci. Acum, poliția britanică ne-a oferit două nume de bărbați, circa 40 de ani, cu fotografii, probabil identitățile sunt false. Pașapoartele au fost emise împreună, unul după altul, doar ultima cifră diferă. Despre ei poliția britanică spune că sunt agenți GRU, spionajul militar rusesc.

În urma anchetei la care au participat 250 de detectivi, care au cercetat atent 11.000 de ore de înregistrări video de pe camere de supraveghere, poliția britanică a refăcut pe minute traseul celor doi agenți ruși, de la aterizarea, vineri, 2 martie, la deplasarea la Salisbury, duminică dimineață, revenirea la Londra, drumul spre Heathrow, decolarea avionuluiAeroflotspre Moscova, la 22.30. Plus înregistrarea cu cei doi, duminică la prânz, pe o cameră de supraveghere de pe strada pe care locuia Skripal, în aproapierea casei acestuia. După cum știți, duminică la 16.15, Iulia și Serghei Skripal sunt găsiți în comă pe o bancă în fața centrului comercial Maltings.

De ce ar fi efectuat GRU această operațiune riscantă? Realizau că spre deosebire de 1978, când bulgarii asistați de sovietici l-au otrăvit pe Markov, înțepându-l cu o umbrelă pe podul Waterloo, în 2018, Anglia e împânzită de camere video. Sau nu le-a păsat că lasă urme? Ce aveau cu Skripal până la urmă? Nu mai deținea secrete, informații proaspete, fusese arestat pentru spionaj în favoarea britanicilor în 2004, condamnat, închis și schimbat pe spioni ruși în 2010.

Recent s-a pus în circulație un scenariu potrivit căruia s-a încercat asasinarea lui Skripal pentru că lucra pentru contraspionajul spaniol, în combaterea mafiei ruse, foarte puternică în Spania. Dacă vă amintiți, și Litvinenko a fost asasinat în 2006, tot în Anglia, pe motiv că lucra pentru serviciile spaniole, ajutându-le să lupte cu mafia rusă. Serghei Skripal a fost atașat militar la Ambasada Rusiei de la Madrid, în anii ’90. În 1995 a fost racolat de britanici. Deci, avea contacte cu spaniolii care-l monitorizau încă de atunci. Și știe detalii despre modul de operare în străinătate al crimei organizate din Rusia. Practic serviciile secrete succesoare ale KGB sunt în simbioză cu structurile criminale din Rusia, încă de pe vremea Uniunii Sovietice. Spaniolii au înțeles cu timpul că au mari probleme cu infiltrarea mafiei ruse. O importantă grupare criminală din Rusia, foarte activă în Spania, în imobiliar, la Costa del Sol, a fost apropiată de Putin, la Petersburg, în anii ’90. Mai multe investigații indică faptul că și-au păstrat relațiile. Circulă insistent teoria, îmbrățișată de Aleksandr Belkovski, influent comentator politic la Moscova, că Skripal ar fi trebuit ucis pentru că putea ajuta justiția spanioală să facă legătura între mafia rusească și președintele Putin.

În afară de declarații de susținere din partea SUA, Germaniei și Franței, care-și exprimă deplina încredere în acuratețea concluziilor poliției britanice, cum va fi sancționată Rusia pentru această afacere?

Adoptarea de noi sancțiuni.

Au fost anunțate valuri de sancțiuni, nu par să-l impresioneze prea mult pe Putin.

Rusia deja plătește nota. Ieri s-a atins un minim istoric al rublei, care a pierdut serios în fața euro și dolarului în ultimele zile. Valuta rusească merge pe calea celor din Turcia și India. Asta va adânci și mai mult criza economică din Rusia. Putin are motive serioase să fie tot mai îngrijorat. Pentru prima dată de când e la Kremlin a decontat politic. Nu mai e politicianul telfon, a cărui cotă de popularitate rămâne neschimbată, chiar dacă totul se prăbușește în jurul lui.

Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro