Investitie de 90 de milioane de euro, blocata: Concursul de arhitectura pentru restaurarea si modernizarea Muzeului National de Istorie a Romaniei a fost anulat

Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) a anulat concursul international organizat in parteneriat cu Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) pentru consolidarea si revitalizarea cladirii unde muzeul isi desfasoara activitatea. Concursul a fost organizat anul trecut, iar castigator a fost desemnat proiectul semnat de arhitectii romani Iulia si Florian Stanciu. Motivul?

In tema de concurs, varianta in limba romana, s-a specificat ca spatiul curtii interioare sa fie acoperit total, iar in traducerea facuta in limba engleza, s-a specificat ca spatiul curtii se poate acoperi total sau partial, sustin reprezentantii muzeului.

Acestia sunt de parere ca atat juriul cat si concurentii care au citit varianta in engleza ar fi fost indusi in eroare, tema de proiectare fiind gresita, deoarece cerinta muzeului era de acoperi total curtea interioara.

Reprezentantii muzeului spun ca traducerea temei de concurs era in sarcina OAR, iar greseala le apartine. Cele doua parti au mers in instanta, OAR contestand decizia de anulare a concursului. Pe 14 aprilie, instanta a dat castig de cauza Muzeului National de Istorie a Romaniei, insa decizia poate fi atacata cu recurs.

Pe de alta parte, reprezentantii OAR spun ca directorul muzeului a fost de acord cu tema de concurs, iar scopul unui concurs de arhitectura este de a gasi cele mai bune solutii, nu de a pune in practica solutia data de muzeu.

Miza acestui concurs de arhitectura este una foarte mare:

– cladirea muzeului se afla in stare avansata de degradare, iar acesta situatie va intarzia cu cativa ani lucrarile de restaurare, necesare cat mai repede;

– valoarea serviciilor de proiectare se ridica la circa 3.680.000 euro fara TVA, iar investitia la 89.000.000 euro fara TVA, potrivit estimarilor muzeului.

„Concurentii care au participat la concursul de solutii citind documentatia de concurs in limba engleza aveau doua directii de proiectare – Curtea interioara/atrium poate fi acoperita integral sau partial si inaltimea sa utilizata in diferite scenarii va fi in functie de propunere, asa cum Muzeul National de Istorie a Romaniei nu a solicitat si nu a aprobat, in raport cu concurentii care au citit documentatia in limba romana aprobata si care aveau o singura directie de proiectare – Spatiul curtii interioare va fi acoperit total si va fi folosit in diverse scenarii, in functie de solutie. (…) Analizand toate informatiile si constatand ca exista o eroare grava legislativa care nu poate fi remediata fara a incalca principiile prevazute de art .2 lit. a,b si d, Muzeul a decis luarea masurii de anulare a aplicarii procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica Noul MNIR, inceputa la 02.02.2016, in intregime”, se arata intr-un document postat pe site-ul Muzeului National de Istorie a Romaniei in care se explica de ce s-a anulat concursul de arhitectura.

Contactat de HotNews.ro, directorul muzeului, Ernest Oberlaender-Tarnoveanu, spune ca a anulat concursul deoarece proiectul castigator nu respecta tema de proiectare, dar si din cauza faptului ca intre varianta in limba romana si cea in limba engleza sunt nepotriviri.

„Motivele sunt cele pe care ni le da Legea achizitiilor publice. Ce am cerut noi prin caietul de sarcini – curte acoperita total – si ce a tradus si pus pe site Ordinul Arhitectilor, curte acoperita total sau partial, a fost considerat de noi ca o abatere foarte grava care a pus participantii in conditii inegale, ceea ce este contrar spiritului Ordonantei de urgenta 34 (n.r. privind achizitiile publice). Stiu care este punctul lor de vedere. Intre timp, in prima instanta, justitia s-a pronuntat, ne-a dat dreptate si contestatia lor a fost respinsa. Justitia a considerat ca am avut dreptate cand am anulat concursul. Cei de la OAR trebuie sa aduca dovezi. Dupa cum ati vazut, justitia a considerat ca muzeul a fost indreptatit sa anuleze concursul din cauza unor grave abateri de la lege si aceste abateri au fost produse de OAR, nu vreau sa spun de incompetenta sau rea vointa unora dintre cei care s-au angajasa ne acorde asistenta. Noi le-am cerut ceva si ei ne-au dat altceva. Nu se pune problema ca au tradus incorect, acolo au adaugat ceva ce nu exista. Este vorba de o traducere care viciaza complet cerinta beneficiarului. In caietul de sarcini sunt trei nivele subterane, fiindca atatea se pot construi in conditii economice rationale, iar ei pun patru. Stiti cat inseamna construirea unui nou nivel subteran? Si nici nu se ofera garantia ca poti depozita patrimoniul in siguranta acolo”, a explicat acesta.

In plus, Ernest Oberlaender-Tarnoveanu reclama faptul ca in echipa castigatoare se afla Iulia Stanciu, vicepresedinta OAR, lucru care ar fi starnit controverse. Intrebat ce se va intampla mai departe, directorul muzeului spune ca va organiza un nou concurs daca va castiga procesul.

„Mai departe ne vom judeca si vom lua deciziile in functie de ce va decide justitia. Muzeul nu va ramane insa fara o solutie de refacere. (…)Este o grea lovitura ce s-a intamplat cu vicierea acestui concurs de solutii. Ne-a facut sa pierdem cel putin doi ani. Anul acesta si inceputul anului viitor sunt blocate deja de obligatiile legale pe care noi le vom avea de indeplinit pentru a lansa un nou concurs. Solutia pe care am mers de la inceput a fost organizarea unui concurs, insa in conditiile in care beneficiarul sa aiba un cuvant de spus. In fostul juriu, Muzeul National a avut un singur om. In schimb, Ordinul Arhitectilor a avut 4 voturi care au mers spre colega lor, vicepresedintele Ordinului, a fost o situatie anormala. Si tot anormala a fost si incercarea lor ca beneficiarul nu are niciun cuvant de spus in ceea ce priveste proiectul. Nimeni nu a avut pretentia sa inlocuiasca viziunea arhitectului. Problema este ca viziunea arhitectului nu trebuie sa fie complet desprinsa de functionalitatea institutiei. Tema de proiectare trebuie respectata. (…) Daca ati citit intampinarea noastra, ati vazut care au fost motivele pentru care am declansat un proces de refacere a muzeului. Este vorba de consolidarea cladirii, extinderea spatiului muzeal si de crearea conditiilor pentru public intr-un muzeu care sa corespunda standardelor europene de la inceputul secolului XXI”, a mai declarat directorul MNIR.

Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, sustine insa ca directorul muzeului a fost de acord cu tema concursului si a semnat-o.

„Muzeul National de Istorie a Romaniei a anulat concursul. Directorul muzeului astepta de la acest concurs o solutie care sa-i respecte asteptarile lui personale, mai ales in ceea ce priveste curtea interioara, pe care acesta o dorea acoperita. Juriul, din care si directorul a facut parte, a decis ca respectiva curte poate sa fie folosita mult mai interesant pentru public si pentru muzeu daca nu este un spatiu complet acoperit. El nu s-a impacat cu ideea aceasta. Noi nu am gresit in tema. Cum s-a stabilit sa fie acoperita curtea cand nu s-a facut inca concursul? Nu poti sa stabilesti o solutie de arhitectura inainte sa faci concurs. Tu ceri niste lucruri, metri patrati, functiuni, apoi vin arhitectii si fac o solutie, iar juriul decide. Acesta este spiritul concursului. In plus, directiorul a aprobat tema, a semnat-o, eventual am gresit impreuna. Acum ne judecam. OAR i-a dat in judecata spunand ca actiunea lor este nejustificata, este impotriva interesului public si a institutiei concursului de arhitectura. Aduce prejudicii muzeului si tuturor. Daca ceva era in neregula, domnul director trebuia sa se exprime cand a aprobat tema de concurs, apoi in juriu. Ei nu s-au impacat cu solutia juriului, nu le place solutia. Muzeul nu trebuie sa placa celor care lucreaza acolo, ci publicului. Solutia castigatoare este extrem de interesanta la adresa relationarii curtii interioare cu spatiul public din centrul Bucurestiului”, a explicat Serban Tiganas pentru HotNews.ro.

Arhitectii care au castigat concursul, Iulia si Florian Stanciu, spun ca scopul unui concurs este tocmai de a cauta solutii si a o gasi pe cea mai buna.

„Solutia castigatoare contrazice asteptarile directorului MNIR. Aceasta este cauza eficienta care a inventat cealalta cauza pentru care Concursul a fost anulat. La baza marilor principii puse in joc stau idioasincrazii inavuabile. Solutia noastra contrazice „solutia” ce era asteptata spre confirmare. Dar tocmai acesta este scopul latent al oricarui concurs, „pericolul” care sta la panda, de a scoate in fata acel ceva inca nespus, ne-aratat, ne-anticipat, ne-asteptat. Iar istoria concursurilor in aceasta lume tocmai acest lucru il invedereaza. De aceea este chemat un juriu de arhitecti si specialisti din toata lumea, nu numai in scopul exclusiv de a confirma tema (in cazul nostru acoperirea integrala) . Apoi, concursul insusi, (nevoia de concurs, in fapt) asta face: el face un prim pas de obiectivare , cu alte cuvinte trece discursul din regimul parerilor inspre rigoare si limitare, din regimul cuvintelor inspre lumea plasmuirilor efective posibile proiectului, face lumina in regimul posibilitatilor reale a situatiei de fapt, verifica tema de lucru, contrazice, uneori, asteptarile de imagine pe care suntem tentati sa ni le construim. Concursul, in rezultatele sale, poate fi surprinzator , iata sensul lui pe care obisnuiti, rutinati, il stiu. Dar noi in Romania nu avem experienta concursurilor. Credem ca rezultatele concursului trebuie sa confirme. Neacoperirea integrala din solutia noastra sta pe faptul ca substanta curtii interioare noi o vedem ca fiind un publica, oferita orasului in chipul unei curti historiale, destinale daca vreti, si nu ca pe un gest acaparator, interior muzeului. Efortul oricarui muzeu azi, in Europa si-n lume, este de a-si constitui un loc public, deschis, preambul muzeului propriu-zis. Aici este ireconciliabilul real intre solutia noastra, cea data ca fiind castigatoare de un juriu, si directorul MNIR, si nu altceva. Acel altceva este inventat”, se arata intr-un raspuns transmis de cei doi arhitecti la solicitarea HotNews.ro.

In ceea ce priveste functia pe care o detine in OAR, Iulia Stanciu spune ca la momentul elaborarii temei de concurs, aceasta nu detinea functia de vicepresedinte OAR si ca a fost aleasa in timpul concursului.

„Asupra acestui aspect s-a pronuntat Agentia Nationala pentru Achizitii Publice, consultata chiar de OAR imediat dupa deschiderea plicurilor secretizate la finalul jurierii concursului, si de asemenea s-a pronuntat si Uniunea Internationala a Arhitectilor (UIA), neconstatandu-se nici o incompatibilitate. Opinia acestora a fost insusita de autoritatea contractanta MNIR care a anuntat prin decizia nr.191/05.09.2016 atribuirea concursului firmei noastre, a anuntat pe SEAP rezultatul concursului, a acordat premiile si a deschis procedura de negociere”, precizeaza Iulia Stanciu.

Despe concurs

Pe 2 februarie 2016, Muzeul National de Istorie a Romaniei a lansat concursul de solutii international „NOU CONCEPT SPATIAL SI DE DESIGN PENTRU MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIEI” pentru consolidarea si modernizarea cladirii muzeului. Pentru organizarea concursului, muzeul a apelat la serviciile Ordinului Arhitectilor din Romania.

Jurizarea proiectelor a avut loc pe 30 iunie 2016, iar castigatorii au fost anuntati pe 1 iulie 2017.

Concursul a avut urmatoarele premii:

– Premiul I 30.000;

– Premiul II 20.000 ;

– Premiul III 10.000 ;

Membrii juriului:

1. 1. Arh. Rainer Mahlamaki – Finlanda

2. 2. Arh. Kim Attila – Romania

3. 3. Arh. Dan Hanganu – Romania

4. 4. Dr. Ernest Oberlaender-Tarnoveanu – Romania, Istoric, Director MNIR

5. 5. Arh. Roisin Heneghan – Membru Juriu UIA

6. 6. Arh. Oana Bogdan – Belgia

7. 7. Arh. Serban Sturdza – Romania

Castigatorii concursului sunt:

Premiul I – STARH – ARHITECTURA, CONSTRUCTII, DESIGN SRL (Iulia si Florian Stanciu)

Premiul II – Sergio Walter Martinez Nieto representing AWA-A

Premiul III – S.C. STUDIO EST & PARTNERS S.R.L.

Ce propune proiectul castigator

Proiectul castigator, elaborat de arhitectii Iulia si Florian Stanciu, propune consolidarea si restaurarea cladirii si transformarea curtii interioare intr-o piata publica.

„Daca cerinta a fost de inchidere, de acaparare a curtii interioare, un spatiu inchis, in care sa ai acces doar intrand pe holuri, la receptie, ideea noasta a fost sa formam acolo un fel de piata publica in directa legatura cu centrul vechi al orasului si care sa ramana deschisa, cu anumite artefacte expuse in perfecta siguranta. Din aceasta piata publica se poate face accesul in muzeu, unde sa fie o cafenea, cum se intampla in atatea tari din lume, aceasta este tendinta la ora actuala. Noi avem acum exemple de concursuri castigate, dupa ce s-a incheiat concursul nostru, in care arhitectii au castigat tocmai pentru ca au cedat o parte din spatiile respective in ideea ca trebuie sa atragi publicul. Acum lumea nu se mai duce la muzeu ca inainte si trebuie sa faci ceva sa atragi oamenii in interior. In rest, vom consolida si vom restuara cladirea, asta foarte pe scurt”, a explicat Iulia Stanciu pentru HotNews.ro.

FOTOGALERIE Proiect castigator/ Foto: STARH – ARHITECTURA, CONSTRUCTII, DESIGN SRL

\

Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) de pe Calea Victoriei este intr-o stare critica, desi s-au platit pentru consolidarea si reabilitarea cladirii peste 50 milioane de lei intre 2002 si 2006

In 2006, lucrarile au fost sistate din lipsa de fonduri, iar acum cladirea se afla in stare mai precara decat in 2002, cand a inceput consolidarea, iar o mare parte dintre spatiile expozitionale sunt inchise.

Cladirea a fost construita intre 1894-1900 si a fost serios afectata de cutremurele din 1940 si 1977.

Banii au ajuns la firma Romconstruct, detinuta la vremea respectiva de omul de afaceri Vasile Turcu.Citeste aici mai mult.