Investitiile noi in energie si consumul cu 10% mai redus au scos de pe piata Complexul Energetic Oltenia

​Situatia de la Complexul Energetic Oltenia devine din ce in ce mai tensionata. Pe de-o parte sunt problemele cu care se confrunta compania din cauza ca nu reuseste sa vanda energie pe piata, acumulandu-se stocuri importante de carbune. Pe de alta parte sunt sindicalistii din minerit nemultumiti de reducerea saptamanii de lucru la patru zile, ceea ce inseamna si o diminuare a salariilor. Pana anul trecut, Oltenia detinea o cota de piata de 32%. Acum doar 18%. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? „Au aparut si alti producatori la preturi competitive care au scos ‘Oltenia’ de pe piata: eolienele care au priortate pe piata, centrala de la Brazi a Petrom, Iernut care a fost preluata de Romgaz”, a explicat pentru HotNews Octavian Lohan, director in cadrul Transelectrica.

Atat Petrom, cat si Romgaz, folosesc ca materie prima pentru centralele lor gaze din propria productie, fapt ce le face rentabile. Eolienele au priortate pe piata deorece asa prevad normele europene. „Toata schema Europei se bazeaza pe prioritizarea acestor regenerabile”, a spus Lohan. In plus, Hidroelectrica inregistreaza productii record in conditiile in care lacurile de acumulare sunt pline. „Pana acum a fost un an foarte ploios”, a adaugat Lohan. Toate aceste centrale produc la preturi mult mai avantajoase decat Oltenia. Trebuie retinut ca Oltenia nu reuseste sa incheie contracte nici macar in conditiile in care reactorul 2 de la Cernavoda este oprit pentru revizia anuala. Adica, 700 MW sunt scosi, oricum, de pe piata.

La aceasta se adauga o scadere drastica a consumului. In luna mai 2013 s-a inregistrat un consum de electricitate cu 10% mai redus fata de aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce inseamna 700 MW de energie. Exact cat i-ar mai trebui complexului Oltenia ca sa se faca simtit pe piata. Nici macar Hotararea de Guvern (HG 138/2013) aprobata in luna aprilie care permite termocentralelor acces garantat si prioritar in sistemul energetic nu ajuta prea mult. „Le acorda acces garantat pentru 500 MW, mult sub ce si-ar dori cei de la Oltenia, adica 1.500 MW, cel putin”.

Ce este de facut? Pe termen lung trebuie incurajata industria, adica marii consumatori. In paralel, ‘Oltenia’ trebuie sa taie din costuri si sa intre intr-un program de eficientizare. Pe termen scurt, Oltenia nu poate spera decat la o vara secetoasa si fara vant care sa mai opreasca din elanul hidrocentralelor si eolienelor.

In aceste conditii, managerul privat Laurentiu Ciurel a gasit o solutie: sa reduca saptamana de lucru la patru zile.

„Dacă venim 19 mii de oameni la serviciu fără a avea ce lucra, rezultatul este insolventă si intrarea în faliment”, a declarat Laurenţiu Ciurel potrivit ziarului Pandurul. In schimb, liderul sindical Marin Condescu considera că de vină pentru această situaţie este conducerea companiei şi atrage atenţia că, într-o lună, compania ar putea intra în insolvenţă. „O conducere incompetentă, arogantă, care s-a autoizolat şi a fost izolată de toată lumea împinge această companie spre faliment, iar 19.000 de salariaţi spre disperare”, a declarat la Radio Infinit preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie.

Sindicalistii au anuntat ca 5.000 de angajati ai Complexului Energetic Oltenia vor iesi in strada joi si vineri la Targu Jiu.

Sindicalistii sunt nemultumiti si de faptul ca, sustin ei, niciuna dintre masuri nu a fost negociata, deciziile fiind comunicate abia dupa ce au fost aprobate de catre administratie. Sindicatele considera si ca aceste masuri ar reprezenta incalcari ale contractului colectiv de munca.

Minerii au mai presat autoritatile prin amenintari si in urma cu doua saptamani. Atunci, minerii au pichetat sediul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), motivand ca aceasta institutie este principalul vinovat pentru faptul ca CE Oltenia nu reuseste sa vanda energie pe piata. In realitate, Oltenia nu reuseste sa vanda pentru ca produce ineficient, la costuri foarte mari, in conditiile in care preturile de vanzare a energiei au scazut foarte mult pe piata libera. Sindicalistii au presat ANRE sa acorde prioritate in sistem complexului energetic. Trebuie precizat ca Laurentiu Ciurel, „managerul privat” al companiei si fost vicepresedinte PSD Gorj, a lipsit atunci de la discutii deoarece se afla, alaturi de ministrul delgat pentru energie, Constantin Nita, intr-o vizita de o saptamana in China.

• Complexul energetic Oltenia a fost infiintat anul trecut prin fuziunea unitatilor Turceni, Rovinari, Craiova si Societatii Naţionale a Lignitului  Oltenia. La Oltenia lucreaza circa 19.000 de oameni, din care 6.000 in activitatea energetica, iar 13.000 in cea miniera. Complexul Oltenia produce la un  cost foarte ridicat fata de ceea ce permite piata, adica in jur de 50 euro/MWh, in conditiile in care pretul mediu de vanzare a scazut, in ultima perioada,  sub 40 euro/MWh.
• CE Oltenia are inca din ianuarie manager privat. Pe 21 ianuarie 2013, Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia l-a numit pe directorul  general interimar de atunci al companiei, Laurentiu Ciurel, fost vicepreşedinte PSD Gorj, in functia de Director General, cu un mandat pentru patru ani. A  fost o numire controversata, deoarece Comisia de Nominalizare si Remunerare formata nu l-a intervievat decat pe Ciurel, ingnorandu-i pe ceilalti care se  aflau pe lista scurt. Ciurel se afla deja la conducerea companiei, fiind numit director general interimar in vara lui 2012.
• Acest manager privat nu a  prezentat pana in acest moment niciun plan de eficientizare si de reducere a costurilor. Mai mult, in loc sa treaca la un program de reducere a costurilor,  CE Oltenia si celalalt producator cu probleme, CE Hunedoara, au primit facilitati de la Guvern printr-o hotarare (HG 138/2013) aprobata in luna aprilie care ar permite termocentralelor acces garantat si prioritar in sistemul energetic. Mai mult, Nita doreste sa uneasca aceste societati ineficiente cu  unitatile mai rentabile, precum hidrocentralele. Insa, acel HG 138/2013 nu a putut fi pus in aplicare, desi termenul era mijlocul lunii aprilie, deoarece  exista un ordin al ANRE, 33/2012, care stabileşte ordinea de intrare pe piaţa de echilibrare. In baza unui „ordin de merit”, format pe principiul minimizarii  costurilor, termocentralele intra ultimele, avand prioritate energia regenerabila si ceilalti producatori mai eficienti.

HG 138/2013 prevede că CE Oltenia are acces garantat la reţelele electrice la putere de cel puţin 500 MW, iar pentru menţinerea nivelului de siguranţă a sistemului naţional, compania are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Transelectrica la o valoare a puterii electrice de cel puţin 600 MW. In cazul CE Hunedoara, accesul garantat este de cel putin 200 MW, iar pentru serviciile tehnologice de 600 MW.

• Presedintele ANRE: Chiar daca nu a vandut, CE Oltenia nu a pierdut nimic

Contactat de HotNews, presedintele ANRE, Niculae Havrilet a spus, in urma cu doua saptamani, ca va fi ajustat Ordinul 33/2012. De altfel, pe site-ul ANRE a aparut deja un proiect de revizuire a Ordinului 33. „Sindicatele au reclamat faptul ca ar exista o discriminare, ca regenerabilele sunt luate cu prioritate. Si este adevarat, pentru ca asa prevede legea. In cazul in care doresc sa fie la acelasi nivel de prioritate, vom modifica Ordinul 33 pentru a le da aceeasi pozitie cu energia regenerabila”, a spus Havrilet. Regenerabilele au in favoarea lor reglementarile europene si Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.