Ioan Holender ramane la sefia Operei din Viena pana in 2009

Directorii operelor faimoase sunt, asemenea dirijorilor renumiti, cunoscuti pentru opiniile lor ferme si pentru personalitatea lor puternica. Ioan Holender, director general al Operei de Stat din Viena, una dintre cele mai mari din lume, nu face exceptie – mai ales ca putini au supravietuit atat de mult timp intr-o pozitie atat de expusa.

„Nu sunt unul dintre cei mai longevivi. Sunt cel mai longeviv director general al Operei de Stat din Viena”, spune fostul cantaret si impresar, intr-un interviu, intr-o sala plina de fotografii ale acestui om cu parul alb, de 72 de ani, alaturi de cele mai mari nume ale muzicii si politicii.

Motivul interviului cu Holender, nascut in Romania, dar stabilit in Austria de aproape 50 de ani, este acela ca si epoca lui se apropie de sfarsit.

La inceputul acestui an, guvernul, responsabil pentru Opera, a inceput sa caute un succesor. Au fost selectionati doi: Franz Welser-M?st, dirijorul austriac, pentru partea muzicala; Dominique Meyer, directorul francez de la Theatre des Champs-Elysees din Paris, pentru spectacole.

„Dar e cam devreme sa vorbim despre plecarea mea”, avertizeaza jovial Holender, in timpul unei intalniri la pranz, in Opera pe care o conduce fara intrerupere din 1992. „Nu voi pleca pana la sfarsitul stagiunii 2008-2009”.

In orice oras mare, conducerea Operei e o slujba foarte importanta. Dar probabil ca nici un alt oras nu se compara cu Viena. Si asta nu numai data fiind importanta culturii – mai ales a muzicii – in Austria, ci si a renumelui Operei de Stat in modul in care tara e perceputa pe plan international.

„In tara asta nu e o exceptie ca un cancelar sa fie prezent la o premiera la Opera. E o exceptie atunci cand nu vine”, spune Holender.

Potrivit Rador, care citeaza Financial Times, sondajele arata ca aproape fiecare locuitor la Vienei a fost cel putin la un spectacol. „Nu vin pentru productii, vin pentru cantareti”. Nu e de mirare ca a asemenea atentie face ca Opera de Stat sa fie un subiect de discutie, fie despre productii, voci sau ultimele barfe din culise.

Opera e la fel de importanta ca un ambasador pentru Austria. „Strainii nu stiu multe lucruri despre Austria: Filarmonica din Viena, Opera de Stat si Festivalul de la Salzburg. Si, presupun, scoala spaniola de calarie, Spanish Riding School, de la Palatul Hofburg. Macar avand aceste lucruri, lumea nu ne confunda cu Australia”.

Aceasta familiaritate explica de ce turistii sunt la fel de dornici ca si vienezii sa vada spectacolele. „Turistii reprezinta circa 22% din public. Nu e putin, dar e mult mai putin decat la alte opere”, spune Holender.

Apara cu tarie standardele artistice ale Operei. Opera de Stat are circa 300 de spectacole pe an in stagiunea septembrie – iunie, mai mult decat orice opera comparabila.

Si este una dintre putinele care au pastrat traditia repertoriului – punand in scena pana la 60 de spectacole diferite pe an – fata de asa-numitul sistem al stagiunii, in care sunt prezentate mai putine spectacole, fiecare pentru cateva saptamani.

„Un cantaret trebuie sa evolueze, trebuie sa aiba sansa de a evolua in roluri. Numai repertoriul poate oferi acest lucru”, spune Holender. „Si o opera are un rol educativ. Daca faci numai stagiuni inseamna ca pot fi perioade de cinci sau sase ani in care nu prezinti un spectacol nou. Asta poate fi nedrept pentru public”.

Parte integranta din repertoriu, pentru Holender, este sa aiba un nucleu de cantareti de baza. El sustine ca echipa Operei asigura un leagan al calitatii si talentului, suplimentat la nevoie de artisti invitati.

Holender e mandru ca multe dintre vedetele de azi si-au inceput cariera la Viena, invatand secretele meseriei inainte de a deveni celebre. Natalie Dessay, marea soprana care a deschis stagiunea la Opera Metropolitana din New York, a fost, de exemplu, angajata la inceput de Opera de Stat cu un contract de doi ani, scrie Rador.

„Pot sa va mai dau alte 20 de nume de cantareti care au fost aici si au devenit celebri”, spune el. Dar Holender nu ezita nici o secunda in identificarea cheii succesului pentru Opera de Stat.

„Daca este cea mai buna opera din lume – asa cum cred multi, dar nu vreau sa comentez – e gratie orchestrei”. Orchestra Operei este formata din membri ai Filarmonicii din Viena, una dintre cele mai mari orchestre din lume. „Cantaretii vin datorita dirijorilor. Si cei mai buni dirijori vin aici datorita orchestrei, nu datorita mie. Am facut unele lucruri, poate.

Am pariat pe dirijori faimosi si am stiut ca asta va aduce atractivitate Operei. Dar orchestra e cea care ne asigura o calitate constanta, pe care altii nu o au”, spune Holender.