Ipocrizia dlui Tudorel Toader. Cum vorbește ministrul Justiției pe limba lui Dragnea 

Încă o dată, dacă mai era nevoie, dl. Tudorel Toader demonstrează că în politică nu contează câtă școală ai când vine vorba de interesul partidului. În câteva luni, ministrul Justiției a învățat să vorbească, fără greșeli, limba lui Liviu Dragnea și a asociaților, dându-și practic foc „mapei profesionale” de autoritate în domeniul Justiției.

La două zile după ce Comisia Europeană a declanșat procedura de infrigement în cazul României pentru depășirea termenului de transpunere în legislația națională a directivei privind prezumția de nevinovăție, dl. Tudorel Toader a făcut duminică, pe Facebook, câteva „simple precizări”, preluând punctajul de comunicare al PSD și făcând responsabilă opoziția pentru blocarea demersului și eventualele sancțiuni bănești pe care le-ar putea suporta România.

„În ședința din 18 august 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind prezumția de nevinovăție, proiect care a fost transmis la Senat. În 4 decembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Senatul României, apoi a fost transmis la Camera Deputaților. Camera deputaților a stabilit ca dezbaterea să se facă în procedură de urgență, printr-o comisie specială. Dezbaterile au fost blocate, iar opoziția a contestat respectiva comisie la CCR! Pentru evitarea sancțiunilor, este necesar ca prevederile Directivei să fie transpuse în legislația națională până la momentul în care Comisia Europeană va sesiza Curtea Europeană de Justiție”, a scris Toader pe Facebook.

Fără prea multe comentarii, ministrul Justiției cauționează demersul legislativ al PSD-ALDE de mutilare a Codurilor penale. Și asta, pentru că „o simplă precizare” a uitat dl. Toader să facă. Proiectul de lege adoptat în august anul trecut de Guvern pentru transpunerea Directivei privind prezumția de nevinovăție, aprobat de Senat, făcea o singură modificare la Codul de procedură penală. În tabelul de concordanță, înaintat către parlament, în dreptul celorlalte articole din Directivă era precizat „nu face obiectul prezentului proiect”. În Comisia Iordache, pe care ministrul o invocă, parlamentarii PSD-ALDE au depus nu mai puțin de 110 amendamente de modificare a Codului de procedură penală (Cpp) și 39 de modificare a Codului penal (Cp). În mare parte, acestea nu au de-a face cu Directiva, ci sunt soluții punctuale la problemele penale ale lor, colegilor sau liderilor și, așa cum au remarcat și organizațiile profesionale, nu doar că aruncă în aer lupta anticorupție, ci au efecte periculoase în ceea ce privește sistemul penal în ansamblu, aducând atingere valorilor fundamentale, consacrate constituțional și internațional.

Câteva modificări esențiale propuse de PSD – ALDE, care vor intra în discuția Comisiei Iordache în săptămâna aceasta:

1. În interesul lui Dragnea – completarea Cpp la art. 453 cu litera g care instituie o nouă cale de atac prin „neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”. Exact ce a reclamat Liviu Dragnea după condamnarea în dosarul „Referendumului”.

2. În interesul lui Tăriceanu – completarea Cp la art. 273 cu alineatul 4: „nu constituie infracţiune refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează, refuzul de declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului şi nici simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă, al acestora”

3. În interesul tuturor – completarea Cpp la art. 290 cu un alineat prin care instituția denunțătorului este aproape desființată: „pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”

4. În interesul tuturor – completarea Cp la art 277 cu un nou alineat potrivit căruia „declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”

5. Modificarea art. 305 și art. 307 din Cpp va face imposibilă organizarea flagrantelor și ineficiente probele strânse prin supraveghere tehnică. Mai exact, în forma PSD-ALDE procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală asupra faptei şi autorului, spre deosebire de forma actuală care prevede că, şi în condiţiile în care autorul este cunoscut sau indicat, procurorul dispune începerea urmării penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte. în varianta propusă, la momentul începerii urmăririi penale procurorul trebuie să aducă imediat la cunoştinţă acest lucru suspecţilor, cu tot cu probele din care rezultă săvârşirea faptei

6. O altă modificare a art. 305 din Cpp ar putea duce la clasarea, de exemplu, a unor dosare cu infracțiuni grave, precum omor sau viol. Mai exact, se propune ca, în condiţiile în care autorul nu este indicat sau cunoscut, se dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. Însă, în termen de 1 an procurorul este obligat să să identifice autorul, în caz contrar trebuind să claseze cauza.

7. O altă modificare importantă se referă la abrogarea art. 139, alineatul 3 din Cpp privind supravegherea tehnică. În prezent acesta prevede că „ înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu tertii”. Posibile efecte ar fi, pe de o parte, imposibilitatea folosirii înregistrărilor făcute de părţi sau alte persoane pentru a veni în sprijinul unor acuzaţii, iar, pe de altă, a folosirii unor înregistrări de pe camere video din spaţiul public.

8. Modificarea art. 83 din Cpp poate duce la situația în care victima unei infracţiuni să fie audiată în prezenţa agresorului său, în condiţiile în care audierea victimei este un act de urmărire penală. Coaliția PSD-ALDE a propus introducerea unei noi prevederi potrivit căreia inculpatul are „dreptul de a fi încunoştiinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi”. Motivarea: „pentru a da posibilitatea ca inculpatul să aibă dreptul de a participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală la care doreşte să participe în cursul urmăririi, acesta fiind cel care cunoaşte cel mai bine circumstanţele faptei”.

9. Datele obținute în timpul perchezițiilor informatice nu mai pot fi folosite într-o altă cauză, fiind nevoie de un alt mandat de percheziție de la judecător. Modificare propusă la art. 168 din Cpp, prin introducerea unui alineat (15^1): „Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziție. În cazul în care, pe parcursul percheziționării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție informatică și în legătură cu acele fapte sau persoane.”

Despre toate acestea, dl Toader nu a scos un cuvânt. Și încă o dovadă a ipocriziei domniei sale: într-un răspuns la o interpelare parlamentară referitoare la respectarea termenului de transpunere a Directivei privind prezumția de nevinovăție, chiar Ministerul Justiției precizează că „potrivit jurisprudenței constante a instanței de la Luxemburg, un stat membru nu poate invoca situațiile interne pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor și nerespectarea termenelor prevăzute de normele Uniunii”