ISTORIE Elemente inedite din planul privind fabricarea de calculatoare şi tehnică de calcul în România (1966-1980)

În opinia lui Nicolae Ceauşescu, valoarea totală a produselor care urmau să fie realizate în România, în domeniul tehnicii de calcul, trebuia să atingă nivelul de 500 de milioane de dolari în anul 1980. Acea valoare a fost stabilită de liderul comunist în primăvara anului 1974, împreună cu Virgil Actarian (ministrul Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii), Ion Românu (director general al Institutului Central pentru sisteme de conducere cu mijloace de automatizare) şi specialiştii de la Ministerul Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii şi de la Comitetul de Stat al Planificării (care au elaborat planul de dezvoltare în România a producţiei de tehnică de calcul, pentru perioada 1975-1980).

Pentru a se înţelege de unde s-a plecat în proiectul de fabricare pe scară largă a calculatoarelor şi tehnicii de calcul în România, publicăm la sfârşitul materialului de faţă două documente cu caracter inedit, pe care le-am descoperit accidental la Arhivele Naţionale Istorice Centrale. În acest fel, se pot afla de la Nicolae Ceauşescu şi ministrul Virgil Actarian detalii despre modul în care dictatorul român a dorit să fie dezvoltat – greşit, din punct de vedere al alocării de fonduri financiare – un sector cu totul nou al industriei româneşti, în a doua jumătate a anilor ’70.

Surprins de amploarea planului de dezvoltare a sectorului respectiv într-o perioadă foarte scurtă de timp, Emil Bodnăraş a avut două întrebări pentru Nicolae Ceauşescu: „Deci investiţiile pentru aceste trei sisteme nu sunt sensibil prea mari?”; „500 milioane de dolari pe an (valoarea totală a produselor care urmau să fie realizate în România, în domeniul tehnicii de calcul, în 1980 – nota P. Opriş)?”. În mod sintetic, ambele întrebări au legătură cu alergatul după trei iepuri (producţia pentru piaţa internă; producţia pentru export, folosind licenţa franceză cumpărată în anul 1968; producţia realizată în cooperare cu celelalte statele membre ale blocului sovietic), fără să fie prins nici unul.

În cursul discuţiilor pe care le-am purtat cu specialişti care au lucrat în domeniul informaticii, în ultimele două decenii ale Războiului Rece, mi s-a spus, în mod repetat, despre rolul foarte important pe care l-a avut preşedintele Charles de Gaulle în dezvoltarea informaticii în România. Deoarece nici unul dintre aceştia nu cunoştea exact conţinutul declaraţiei şi când anume a rostit-o generalul francez, am apelat la colecţia revistei „Arhivele Totalitarismului”, care apare sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (subordonat Academiei Române). Ştiam câteva amănunte despre teza de doctorat pe care doamna Alina Pavelescu a susţinut-o la Institutul de Ştiinţe Politice din Paris (în urmă cu 11 ani) şi am căutat, în colecţia menţionată, un articol al său – care conţine o stenogramă a părţii franceze, privind cea de-a doua rundă a convorbirilor dintre Charles de Gaulle şi Nicolae Ceauşescu (Bucureşti, 15 mai 1968). Acel document ne dezvăluie următoarea situaţie:

„Nicolae Ceauşescu: Il y a un bon début de coopération dans le domaine de l’automobile mais ce n’est qu’un début. Il existe d’autres domaines à explorer comme l’électronique, les machines à calculer, dans lesquels les discussions sont en route. Il y a l’énergie nucléaire. La Roumanie s’y intéresse beaucoup et celle voudrait développer ce domaine en coopération avec la France, qui a les connaissances théoriques et pratiques nécessaires”. [I.E. „Există un început bun de cooperare în domeniul auto, dar acesta este doar începutul. Există şi alte domenii de explorat, cum ar fi electronica, maşinile de calcul, în care discuţiile sunt în desfăşurare. Există energia nucleară. România este foarte interesată de aceasta şi ar dori să dezvolte acest domeniu în cooperare cu Franţa, care are cunoştinţele teoretice şi practice necesare”].

„Charles de Gaulle: Pour le reste, d’accord pour resserrer les liens avec le Commissariat à l’Energie Atomique, pour informatique. A ce propos, que recherchez-vous? Voulez-vous fabriquer des ordinateurs? Pas d’objection de principe”. [I.E. „Pentru restul, sunt de acord să strângeţi legăturile cu Comisariatul pentru Energie Atomică, pentru informatică. Apropo de aceasta, ce căutaţi? Vreţi să faceţi ordinatoare? Fără obiecţii, în principiu”].

Pentru a afla de unde a pornit povestea cooperării francezo-române în domeniul informaticii, se poate studia fără nici o restricţie stenograma discuţiilor care au avut loc la 26 septembrie 1966, la Bucureşti (document inedit pe care, de asemenea, îl publicăm la sfârşitul articolului nostru). Cu acel prilej, secretarul de stat francez pentru Comerţul Exterior, Charles de Chambrun, i-a informat pe Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer despre intenţia sa de a-l invita în Franţa pe Gheorghe Cioară (ministru al Comerţului Exterior), pentru a vizita „un centru de cercetări electronice, unde facem experienţe şi obţinem rezultate foarte bune”. Prezenţa lui Charles de Chambrun la Bucureşti, în septembrie 1966, a avut, probabil, legătură cu contractul româno-francez încheiat la 6 septembrie 1966, în scopul fabricării în România, sub licenţă franceză, a două modele de autoturisme: Renault 8 şi Renault 12.

Am menţionat aceste detalii deoarece, în şedinţa din 8 aprilie 1974 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-a discutat mai întâi despre vânzarea de autoturisme Dacia 1300 (Renault 12, fabricate la Colibaşi) cu plata în rate, către populaţie, apoi despre modul de dezvoltare în România a producţiei de calculatoare şi tehnică de calcul până în anul 1980, inclusiv. Este vorba despre o simplă coincidenţă istorică, fără conotaţii conspiraţioniste sau ezoterice.

Extrase din stenograma discuţiilor desfăşurate la 26 septembrie 1966, cu prilejul primirii de către Nicolae Ceauşescu şi prim-ministrul Ion Gheorghe Maurer a secretarului de Stat francez pentru Comerţul Exterior, Charles de Chambrun.

STENOGRAMA

discuţiilor avute cu ocazia primirii de către tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer a secretarului de stat pentru comerţul exterior al Franţei, Charles de Chambrun, în ziua de 26 septembrie 1966

La discuţii au mai participat tovarăşii: Gheorghe Cioară, membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerţului exterior şi Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şeful Direcţiei Treburilor C.C. al P.C.R.

A fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti.

Discuţiile au început la ora 9.00 şi au durat 30 de minute.

Dl. Charles de Chambrun: Sunt foarte impresionat că am putut fi primit de dv. astăzi dimineaţă, înainte de plecarea mea.

Trebuie să vă spun că această scurtă vizită pe care am făcut-o în România m-a interesat foarte mult şi m-a impresionat foarte mult.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aş vrea să exprim satisfacţia noastră pentru vizita domnului ministru în ţara noastră şi pentru rezultatele cu care s-a încheiat această vizită.

Dl. Charles de Chambrun: Mi-am îngăduit să adresez, din partea guvernului meu, o invitaţie domnului ministru Cioară să viziteze Franţa. În cursul discuţiilor pe care le-am avut aici, am analizat o serie de probleme, care cred că vor putea fi discutate într-un mod foarte util la Paris. Nădăjduiesc să-i înaintez un proiect de program în viitoarele 15 zile. În orice caz, puteţi fi încredinţaţi că guvernul meu doreşte să extindă relaţiile cu România în toate domeniile: tehnic, economic şi cultural.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi considerăm că relaţiile dintre ţările noastre până acum se desfăşoară bine; mă refer la relaţiile economice, culturale, ştiinţifice şi politice. Şi sunt, desigur, condiţiuni de a se dezvolta în continuare. Dorinţa aceasta există şi din partea României şi, fiind o dorinţă şi a României şi a Franţei, sigur că nimic nu poate împiedica ca ele să se dezvolte în continuare.

Dl. Charles de Chambrun: Am fost foarte mişcat de sinceritatea discuţiilor avute cu domnul ministru Cioară, în cursul cărora mi-a explicat atât punctele forte cât şi punctele mai slabe ale programelor dv. Aceasta va contribui ca şederea domniei sale în Franţa să fie cât mai utilă.

Tov. I.Gh. Maurer: Este foarte drept şi aşa se va găsi un mijloc de colaborare care va fi adecvat necesităţilor.

Dl. Charles de Chambrun: Din partea noastră vom face totul, deoarece creşterea acestor schimburi este extraordinară, exporturile române au crescut considerabil în Franţa.

Tov. I.Gh. Maurer: Trebuie să vă dăm tocmai mijloacele de a plăti.

Dl. Charles de Chambrun: Poate că noi avem un mic avantaj faţă de dv.: cu ajutorul electronicii, putem foarte uşor vedea dezvoltarea schimburilor comerciale; i-am spus domnului ministru Cioară că cifrele s-au dublat.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Acesta este un avantaj, dar trebuie să ajute şi la dezvoltarea colaborării dintre noi; vrem şi noi să facem socoteala cât importăm şi cât exportăm în Franţa.

Dl. Charles de Chambrun: Vă putem da cifrele foarte uşor.

Tov. I.Gh. Maurer: Aveţi şi industria electrotehnică care se dezvoltă foarte rapid.

Dl. Charles de Chambrun: M-am gândit ca în cadrul proiectului de vizite pe care îl voi prezenta domnului ministru Cioară să includ şi vizitarea unui centru de calcul electronic.

Tov. I.Gh. Maurer: Electronica este unul din punctele noastre slabe şi ne gândim să luăm curs.

Dl. Charles de Chambrun: Trebuie alese anumite domenii unde aplicaţiile sunt mai utile.

Tov. I.Gh. Maurer: Acest lucru este valabil cam în toate domeniile; nu trebuie să te extinzi prea mult.

Dl. Charles de Chambrun: M-am gândit ca domnul ministru Cioară să aibă posibilitatea să viziteze un centru de cercetări electronice, unde facem experienţe şi obţinem rezultate foarte bune.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Acesta este un domeniu unde suntem rămaşi în urmă, dar dorim să mergem ceva mai iute, să recuperăm această rămânere în urmă.

Dl. Charles de Chambrun: Cred că cercetările viitoare nu sunt influenţate în mare măsură de întârziere; important este a cunoaşte care sunt sectoarele neexplorate.

Tov. I.Gh. Maurer: Da, asta contează foarte mult.

Dl. Charles de Chambrun: Domnul preşedinte Maurer vorbeşte excelent franţuzeşte. Sunt bucuros să văd mulţi români care vorbesc franţuzeşte.

Tov. I.Gh. Maurer: Românii s-au format cu cultura franceză. Pentru mine, limba franceză este a doua limbă maternă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aţi reuşit să vizitaţi ceva în România?

Dl. Charles de Chambrun: Ieri am fost la Braşov. Sâmbătă am vizitat complexul petrochimic de la Brazi, unde am putut vedea ceea ce s-a realizat până în prezent şi am fost informat despre perspectivele de viitor.

Vizita pe care am făcut-o în România mi-a dat posibilitatea să am o impresie generală asupra ţării dv. Câţiva membri ai familiei mele îmi spusese[ră] cât de frumoasă este regiunea Carpaţilor. Acum m-am convins despre acest lucru.

Tov. I.Gh. Maurer: Numai că la vânătoare nu prea aţi avut noroc.

Dl. Charles de Chambrun: Cred că prima bătaie a fost prea lungă şi vânatul a fost agitat.

[…]

Tov. I.Gh. Maurer: În două zile de vânătoare, am doborât 40 de mistreţi şi un urs.

• Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro