Iurie Leanca la Digi24: Vrem sa stim cat va putea pune Guvernul Romaniei la dispozitie Chisinaului in bugetul pentru anul 2014.

Luca Niculescu: Domnule prim-ministru, va multumesc ca ne primiti in biroul dumneavoastra in aceasta zi in care presedintele Romaniei a fost in vizita la Chisinau. A spus Traian Basescu ca Romania este un avocat fara rezerve al Republicii Moldova. Ce intelegeti dumneavoastra din aceasta sintagma?

Iurie Leanca: Sunt convins ca domnul presedinte Traian Basescu s-a gandit la agenda noastra europeana, la obiectivele pe care ne-am propus sa le realizam in cadrul acestei agende si la rolul pe care Romania l-a jucat,il joaca si sunt convins ca il va juca in a ne ajuta sa realizam aceste obiective. Acest ajutor este orientat pe cateva paliere. In primul rand pe transferul de expertiza romaneasca; sigur va fi cel mai bine sa invatam din greselile si totodata, in mod special,sa preluam experienta pozitiva. Romania a trecut deja de aceasta perioada de modernizare dar si de adoptare a standardelor, valorilor, practicilor europene. In al doilea rand bineinteles rolul Romaniei pe care il joaca activ la Bruxelles atunci cand este vorba de luarea unor decizii ale Uniunii Europene pe estul european pe tot ce se numeste zona de vecinatate si in mod special ne intereseaza decizia pe Republica Moldova, atat pe situatia curenta dar in mod special pe viitorul acestei relatii.

L.N: Va fi si un sprijin foarte concret, economic. Peste aproximativ o luna vor incepe lucrarile de constructie ale unui gazoduct intre Iasi si Ungheni. Asta inseamna ca gaz din Romania va veni in Republica Moldova. Stim ca chestiunea energetica este foarte importanta in aceasta regiune. Ce se va intampla concret pentru dumneavoastra?

I.L: In ultimii cativa ani ne-am axat foarte mult pe indentificarea unor solutii care ne-ar permite sa vorbim despre interconexiunea sistemelor energetice din Republica Moldova si Romania, iar prin Romania intrarea Republicii Moldova in piata europeana de gaze, in piata europeana de energie electrica. Iata ca proiectul la care va referiti dumneavoastra tocmai este un element extrem de important in acest sens. Crearea unei posibilitati de interconexiuni a sistemelor gaziere dintre Republica Moldova si Romania. Asa dupa cum ati mentionat si dumneavoastra pe 27 august, tocmai de ziua Independentei, urmeaza sa lansam acest proiect impeuna cu primul ministru Ponta dar si in prezenta comisarului european pentru energetica domnul Gunther Oettinger si odata ce acest gazoduct va fi pus in functiune sa putem avea o sursa de alternativa.

L.N: Va fi gaz mai ieftin in Republica Moldova?

I.L: Eu imi doresc sa fie gazul mai ieftin dar acest subiect urmeaza sa il discutam cu Bucurestiul. Am lansat deja aceasta discutie atunci cand am fost la Bucuresti la invitatia premierului Ponta.

L.N : Deci depinde de Bucuresti?

I.L: Sigur, pana la urma este vorba de agentii economici, cei care exploateaza si genereaza gaze in Romania si de entitatea care va fi creata in mod special in Republica Moldova pentru a administra atat gazoductul pe partea Republicii Moldova dar si sa facem asa incat aceste gaze sa ajunga la destinatari si cu preturi, sigur ca asta ne dorim, ceva mai competitive in raport cu pretul pe care il avem azi din partea Gazpromului.

L.N: Cam cand se vor incheia lucrarile la acest gazoduct? Ar trebui sa dureze 6 luni, mai mult constructia lui?

I.L: Din cate inteleg de la specialisti ar putea sa dureze in jur de 6-9 luni astfel incat cel tarziu in primavara anului viitor sa avem gazoductul pus in functiune. Sigur ca este doar un prim element din acest proiect de ansamblu pe care il avem noi. Urmeaza sa finalizam elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru constructia ulterioara a unei statii de comprimare, ceea ce ne va permite sa marim capacitatile sau volumele de gaze care care ar putea fi aduse din Romania in Republica Moldova pentru consumatori. Avem aceasta strategie de ansamblu, ne miscam pe fiecare element astfel incat osa dureze ceva timp. Cel mai important este sa demaram si iata ca prin acest gazoduct vom putea, in momentul in care va fi pus in functiune, sa primim primele cantitati sau volume de gaze din Romania.

L.N: Romania acorda 100 de milioane de euro, ajutor nerambursabil, Republicii Moldova, dar este o decizie care a fost luata mai demult, acum 3-4 daca nu ma insel. Pana acum din acesti bani nu au fost consumati decat cel mult 10 milioane. De ce atat de putin? Presedintele roman spunea ca Guvernul moldovean este cel care ar trebui sa vina cu proiecte, dand de inteles ca astfel de proiecte au lipsit. Asa este?

I.L: Eu nu m-as axa acum pe evaluarea motivelor de ce nu am reusit sa beneficem de mai multi bani din aceasta suma la care v-ati referit dumneavoastra. Ceea ce am vorbit si cu domnul prim-ministru Ponta acum cateva zile in urma la Chisinau, dar si astazi cu domnul presedinte Basescu este sa ne axam pe perioada imediat urmatoare dar si pe anul urmator si sa gasim un mecanism perfect european fiindca e vorba de standarde europene,si Romania ca membra a Uniunii Europene trebuie sa le respecte dar si sa facem asa incat anul urmator sa putem implementa cateva proiecte de acest gen. In acest an bugetar, din cate cunosc eu, sunt planificati bani pentru a ne ajuta sa construim gazoductul pe partea noastra. Iata sa finalizam intai mecanismul, fiindca sunt cateva elemente care urmeaza sa fie puse la punct, cum vom putea beneficia de acesti bani. De aceea sunt chestii foarte tehnice dar per ansamblu conteaza ca putem iata , prin acest proiect, sa mai valorificam inca o suma importanta din acesti 100 de milioane de euro.

L.N: Primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, spunea azi dimineata la RFI ca Romania ar putea sa ajute chiar primariile din Republica Moldova. Spunea domnia sa ca ar fi bine ca fiecare primarie din Republica Moldova ar primi cate 50.000 de euro de la Guvernul roman. Vi se pare fezabil?

I.L: Nu stiu daca avem peste 800 de primarii in Republica Moldova, daca facem un calcul matematic.

L.N: Sunt cam 50 de milioane pe an.

I.L: Pai aici a depasit suma respectiva. Cred ca in primul rand conteaza sa avem niste proiecte cu maxima vizibilitate si cu maxim impact asupra situatiei din cat mai multe localitati din Republica|Moldova. Sigur ca vor fi proiecte sociale, nu as vrea sa intru acum in detalii. Suntem in faza in care vrem sa stim in primul rand cifra pe care Guvernul Romaniei o va putea pune la dispozitie Chisinaului in bugetul pentru anul 2014.

L.N: Si dumneavoastra cam cat ati vrea sa fie?

I.L: Cat mai mult, sigur.

L.N: Dar exista capacitate de absorbtie, cum se zice in Republica Moldova? Daca ar fi 5 milioane de euro anul viitor, ati putea sa ii absorbiti?

I.L: Nu cred ca va fi o problema sa absorbim aceasta suma de bani.

L.N: Afost o discutie zilele acestea legata de o declaratie a dumneavoastra privind bursele pe care Romania le acorda studentilor moldoveni. S-a inteles la Bucuresti ca dumneavoastra ati spus ca sunt prea multe burse. 5.600 de burse ar fi prea multe pentru ca dupa aceea studentii nu se mai intorc.

I.L: Eu va multumesc pentru aceasta intrebare. Este foarte bine sa clarificam anumite lucruri. In primul rand ceea ce am spus si la Bucuresti, dar si astazi, este ca in calitate de prim-ministru sunt foarte recunoscator Guvernului Romaniei, Romaniei in asamblu, pentru acest sprijin generos de care beneficiaza zeci de mii de cetateni din Republica Moldova, avand accesul la o educatie calitativa, primind cunostinte bune, putand sa isi gaseasca rostul lor in viata. Acesta este primul element pe care l-am mentionat si doresc si acum sa-l reliefez. In al doilea rand, vorbeam despre faptul ca obiectivul acestui sistem de burse a fost sa pregatim tineri, cetateni ai Republicii Moldove, care ar putea sa aplice cunostinte, nu toti evident,dar cel putin o parte, in Republica Moldova, aducand o valoare adaugata, ca urmare a acestor cunostinte bune,in economia Moldovei, in sistemul juridic, in sistemul politic etc. Si pe acest motiv ziceam ca ar fi, din punctul meu de vedere, un subiect cel putin interesant de discutie, ca in afara de aceste burse, deci nimeni nu afecteaza la numarul care a fost deja stabilit pentru anul urmator de studii, de 5500 de burse, sa vedem daca putem aplica un sistem european numit ERASMUS de mobilitate atunci cand studentii, masteranzii, cercetatorii ar putea sa beneficieze de sansa ca timp de jumatate de an sau un an sa mearga la facultati similare, cu profil identic, in Romania, in diverse urbe din Romania, si sa beneficieze in aceasta perioada de studii acolo si dupa aceea sa revina in tara sa isi finalizeze aici studiile si sa primeasca o diploma. Eu cred ca interesul din partea celor care isi fac studiile din Republica Moldova pentru astfel de sanse ar fi una extrem de mare si vad si beneficii.

L.N: deci dumneavoastra vreti si mai multi studenti care pleaca in Romania, dincolo de acesti 5600?

I.L: Dincolo de aceste burse, studentii care isi fac studiile in Republica Moldova, eventual sa poata avea sansa sa mearga, pe parcursul celor 3 ani, sau jumatate de an sau un an, sa isi faca studiile acolo. Este principiul acestui program ERASMUS, finantat de Comisia Europeana.

L.N: Presedintele Romaniei a zis azi ca ar dori ca Romania sa mareasca numarul de burse la 6000 pe an, fata de 5600. Este convenabil pentru dumneavoastra, nu riscati si mai mult un exod al creierelor?

I.L: Asta urmeaza sa discute colegii de la Ministerele Educatiei, care ar fi formula optima si numarul optim. Dar inca o data, noi intelegem ce inseamna globalizarea, am vorbit si cu presedintele Basescu astazi si Romania dar si alte tari, mai avansate decat Republica Moldova, sunt supuse acestui proces de exod al celor mai buni si care sunt competitivi nu doar in tara proprie dar si in afara. Sigur ca pana nu vom reusi sa cream conditii propice aici pentru ca tinerii cu cunostinte bune sa poata sa-si aplice aceste cunostinte, sa poata sa aiba o remunerare pe potriva cunostintelor, nu vom reusi sa stabilizam forta de munca aici, in Republica Moldova. In acelasi timp, avem astazi pozitii vacante, am zis ca unul din obiectivele Moldovei este crearea locurilor de munca si constatam ca nu avem nici muncitori calificati si nici tineri pregatiti.

L.N: Vreau sa discutam despre asta spre sfarsitul interviului, daca vom mai avea timp. Pana atunci agenda europeana, domnule prim-ministru, pe 29 noiembrie are loc un summit important la Vilnius, unde ar trebui sa parafati o serie de acorduri. Care sunt asteptarile dumneavoastra, foarte concret de la Vilnius?

I.L: Sa parafam acordul de asociere si acordul pe intrarea zonei de liber schimb si sa mai facem anumite lucruri din tema pe acasa in saptamanile si lunile imediat urmatoare astfel incat Comisia Europeana sa declare la Vilnius ca Republica Moldova si-a indeplinit angajamentele din planul pe vize si ulterior sa recomande tarilor membre sa examineze posibilitatea ridicarii regimului de vize pentru cetatenii din Republica Moldova. Al doilea obiectiv ar fi, ca la Vilnius, tarile membre si tarile partenere, cum este Republica Moldova, sa aiba o discutie importanta privind viitorul relatiilor dintre tarile din vecinatate si Uniunea Europeana. Stim ca nu este un subiect prea in voga in anumite tari membre ale Uniunii Europene dar mizam pe sprijinul care au o intelegere mult mai buna a istoriei,a prezentului, a viitorului, a sensibilitatiilor, provocarilor multiple interne sau cele pe plan regional. Important pentru noi este, avand in vedere ca nu stim daca vom reusi sa ajungem acum la Vilnius, sa initiem aceasta discutie privind viitorul relatiilor intre tarile care isi doresc sa apartina Uniunii Europene intr-o anumita perspectiva, si sper nu foarte indelungata, in calitate de membrii cu drepturi depline.

L.N: Nu foarte indelungata cat ar insemna? Spunea tot presedintele ca vede o perspectiva de 10-12 ani. E OK pentru dumneavoastra? E prea mult, prea putin?

I.L: Din punctul meu de vedere, e o perspectiva buna dar cel mai important este sa ne axam acum pe pasul imediat urmator, care inseamna parafarea si semnarea acestor acorduri si punerea in vigoare a acestor acorsuri, si doi, prin implementarea exemplara la Chisinau a angajamentului care rezulta din acordul de asociere si din cel de liber schimb sa putem aplica pentru statutul de membru, ceea ce ar insemna analizarea acestei cereri si oferirea in prim-plan a statutului de candidat si dupa aceea pasii ulteriori. Sigur ca trebuie sa avem in vedere si o perspectiva de ansamblu dare foarte important sa mergem si pas cu pas, gradual, spre realizarea acestui obiectiv final.

L.N: Credeti ca veti putea ca in 2014 sa circulati fara viza? 2014 este un an greu pentru Uniunea Europeana, sunt alegeri europoparlamentare, miscari populiste si eurosceptice care vor scoate in fata intotdeauana teama de celalalt?

I.L: Eu pot sa va zic ca ma intereseaza acest proiect de integrare europeana din 1998 cand am fost pentru prima data numit la Chisinau ambasador cu misiuni speciale pentru integrarea europeana si din ’98 incoace mi s-a spus ca fiecare an a fost dificil pentru Uniunea Europeana, ca sunt obositi de extindere, ca sunt preocupati de problemele interne. Nu e nimic nou. E important sa nu fim noi obositi de aceste procese. Pentru noi nu exista alternativa decat integrarea europeana. E unicul remediu si parghie sa ne ajute sa modernizam RM, sa o transformam intr-un stat functional european si vom continua cu maxima tenacitatea realizarea acestui obiectiv. In ceea ce priveste regimul de vize, aceasta decizie ne dorim sa fie luata in baza unor criterii tehnice si nu anumitor ingrijorari de ordin politic, care isi au dreptul la existenta. Ce s-a aplicat in cazul tarilor din Balcanii de Vest ar trebuie sa fie aplicat si in cazul RM. Pregatirea pentru a indeplini aceste conditionalitati nu este un lucru simplu. A implicat nu doar ajustari tehnice ale legislatiei. A fost nevoie sa adoptam legi sensibile, nu neaparat foarte populare dar ne-am asumat aceasta responsabilitate stiind ca vom putea oferi moldovenilor libertatea de a calatori nestingheriti.

L.N : Spuneti ca nu exista alternativa la aderarea la UE dar daca asculti opozitia comunista, ei spun ca dimpotriva, RM ar trebui sa se orienteze spre mai mult sau mai putin fantomatica Eurasia.

IL : V-as propune sa faceti o restrospectiva a Partidului Comunistilor pe politica externa. Din 2001 pana astazi si-au schimbat punctul de vedere de atatea ori. Ei sunt oportunisti prin istoria partidului. Eu pornesc de la aceasta axioma perfect valabila in cazul tarilor baltice, foste republici sovietice, ca integrarea europeana e cea mai puternica motivatie pentru a obtine un stat functional. Unul unde se aplica aceleasi valori care se aplica in tarile vechie ale UE. Impreuna cu sprijinul tarilor membre vom putea ajunge acolo. Consider in continuare ca nu exista alternativa pentru RM a acestui obiectiv de integrare europeana.

LN : Se vorbeste despre existenta unui plan anti-Vilnius prin care sa fiti impiedicati, sa se intample lucruri in RM, sa genereze noi crize astfel incat sa nu puteti parafa aceste acorduri. Au fost tulburari in Transnistria acum cateva saptamani, in zona locuita de gagauzi exista o peritie prin care se cere o independenta. Cum interpretati aceste semnale, exista o coincidenta?

IL : Nimeni nu a zis ca va fi pe o cale rectilinie ascendenta si ca nu vor fi si adepti dar si cei care se impotrivesc acestui obiectiv fundamental al politicii interne si externe. Unele elemente la care v-ati referit nu exlud a face parte dintr-o anumita strategie de a ne impiedica sa ajungem…nu vreau sa ma lansez in speculatii. Stiu ca avem o responsabilitate. In primul rand sa ne ocupam de ceea ce conteaza, acest program pe care il avem de modernizare a tarii, integrarea europeana este un instrument eficient in acest sens. Avem obligatiunea constitutionala de a proteja drepturile constitutionale ale cetatenilor si daca cineva are dorinta de a se pronunta impotriva acestui deziderat, sa o faca in cadrul legii. Tot ce e in cadrul legii e ok, sa fie o dezbatere de idei dar sa nu se recurga la altceva. RM are suficiente parghii pentru a-si proteja aceste interese.

LN: Ar putea veni de la Moscova?

IL: Inca o data nu voi face speculatii. Teoriile conspirationiste au dreptul la existenta. Exista servicii abilitate sa examineze de unde vin si daca exista aceste pericole. Sau e doar initiativa anumitor politicieni de la Tiraspol sau din alta parte. Noi trebuie sa ne axam pe ceea ce conteaza pentru cetatean si viitorul cetateanului din RM.

LN: Apropo de Tiraspol e o noua runda de negocieri in formatul 5+2 pentru reglementarea situatiei din Transnistria. De 20 de ani au loc aceste discutii, nu s-a avansat.

IL : Este adevarat, ne-am fi dorit sa avem un alt nivel de progres pe acest subiect. Nu e vina Chisinaului ca nu se realizeaza un progres mai vizibil, care ne-ar permite sa ne axam pe ceea ce conteaza cel mai mult. Discutiile pe marginea statului regiunii in cadrul RM, stat recunoscut de catre Comunitatea Internationala si subiect al Dreptului International. Cel mai important e sa fie acest dialog care pe timpul comunistilor a lipsit. Atunci cand nu exista comunicare, nu discuti nici problemele, nu identifici solutii samd. E adevarat ca in ultima perioada s-au complicat alte lucruri. Tiraspolul a folosit o retorica mult mai agresiva si nu le-am dat nici un motiv in acest sens. Trebuie sa revenim in albia normalitatii, a calmului, noi am depasit criza politica prin care am trecut si sper sa inteleaga asta si cei de la Tiraspol. Exista interlocutori si in Guvern si in Parlament si la Presedintie care au toate competentele pentru a se axa pe probleme care tin de circulatia cetatenilor pe ambele maluri ale Nistrului, a marfurilor, etc. Avem si un mare interes, sa ne axam pe cel mai important subiect: statutul regiunii in cadrul retelei indivizibile RM.

LN: O tara indivizibila care ar putea fi si una federala, dle ministru? Este o optiune?

IL: Cuvantul respectiv federal a capatat o conotatie peiorativa. Conceptul de stat federal are diverse manifestari, nu m-as axa pe forma ci pe continut pe care urmeaza sa-l discutam cu cei de la Tiraspol, in prezenta mediatorilor, sa vedem ce putem ceda celor de la Tiraspol din competente si ce trebuie sa ramana in competenta exlusiva a autoritatilor centrale de la Chisinau. Important e ca in tot cadrul acestei descentralizari pe care nu vrem sa o oferim doar celor de la Tiraspol si regiunii per ansamblu sa nu avem solutii doar in detrimentul unui stat puternic, functional si nu in detrimentul viitorului european al RM.

LN: Cand va veti intalni cu liderul de la Tiraspol?

IL: Cred ca dupa vacanta. Cel putin eu sunt gata interesat ca atunci cand stai si discuti identifici si solutii.

LN: Nu luati in optiune un parcurs european al RM fara Transnistria?

IL: Nimeni nu cedeaza nici un milimetru din pamantul care ii apartine conform Dreptului International. Premisa de la care pornim este ca perspectiva integrarii europene pentru RM va aduce elemente suplimentare pentru a ne face mult mai atractivi pentru cei care locuiesc pe malul stang al Nistrului, prin urmare vom avea drumuri mult mai bune, infrastructura mult mai buna, spitale si centre sociale mult mai bune. Atunci sunt convins ca si cei care locuiesc la Tiraspol vor vrea sa se vada parte integranta a RM. Integrarea europeana ne va creea premise mult mai bune pentru a creste atractivitatea Chisinaului in raport cu cei de la Tiraspol si a ne ajuta sa facilitam reglementarea conflictului.

LN: Toate aceste rezultate vizibile ar trebuie sa se vada in putina vreme, peste un an si ceva. Aveti din nou alegeri. Ce sanse aveti sa prezentati drumuri reabilitate, locuri de munca, sa luptati impotriva coruptiei, cu rezultate asa cum suna in programul dvs de guvernare?

IL: Am incercat sa nu cuprindem prea multe obiective, ci sa ducem la capat multe dintre reformele initiate din 2009 incoace si acolo unde nu am reusit sa avansam prea mult, cum ar fi in reforma justitiei, a procuraturii, autoinstructiei de forta, sa ne axam pe initierea reformei si cu sprijinul european, intr-un an cred ca vom putea aduce anumite rezultate. De exemplu pe drumuri, am inceput acest proces de reabilitare si din bugetul national dar si din fonduri BERD, BM, pana la finele acestui an vom avea mai multe drumuri europene construite. Am semnat cu cateva saptamani in urma cu BEI si BERD imprumuturi de 300 de milioane de euro. La anul vor incepe primele tronsoane sa fie reparate. Obiectivul este sa facem in asa fel incat calitatea sa fie europeana si viteza sa fie maxima astfel incat pana in toamna viitoare cand ne apucam de alegeri, cetateanul sa vada ca suntem capabili sa schimbam realitatea in bine. Vom face asa incat si mica coruptie sa fie eliminata pas cu pas prin introducerea unor elemente de e-guvernare.

LN: Romania poate fi un model pentru dvs din acest punct de vedere in lupta impotriva coruptiei?

IL: Romania a facut progrese importante in acest sens. Ministrii justitiei s-au intalnit, au facut schimb de experienta in acest sens, prin preluarea experientei vom putea atinge si noi rezultate mai palpabile.

LN: Conduceti un guvern de coalitie, vor fi alegeri peste un an, comunistii au 40% in sondaje. Ce sanse va dati sa fiti din nou la putere si dupa alegerile viitoare pentru a continua aceste proiecte?

IL: Nu sunt sociolog dar stiu ca acest procent reflecta starea de pana la reinventarea coalitiei majoritare. A fost foarte important sa revenim in albia linistei, sa nu ne mai axam pe atacuri reciproce, animozitati dand falsa impresie pentru cetateanul din Moldova ca ne intereseaza doar interesele noastre meschine si nu problemele lor astringente. Cred ca in aproape 2 luni din momentul in care a fost creat acest Guvern, am reusit sa demonstram ca suntem capabili sa lucram mult mai eficient prin identificarea unor mecanisme de rezolvare a problemelor. Am tras concluziile, am invatat din greselile din ultimii 3 ani si sper ca exact la fel ne vom misca si mai departe, redobandind increderea cetatenilor din RM dar si a partenerilor nostri europeni.