Japonia anunta o solida crestere trimestriala de 0,9%, dupa un deceniu pierdut pentru PIB, relansand dezbaterile despre stimularea activitatii in Europa

Japonia a anuntat joi un remarcabil 0,9% in contul cresterii economice pe trimestrul doi, dupa peste un deceniu pierdut pentru PIB-ul sau, afectat masiv de deflatie, starnind reactii pe Batranul Continent, unde mai multi analisti considera ca acesta ar putea fi un exemplu pentru iesirea din criza prelungita cu care se confrunta Europa, scrie AFP.

„Ce diferenta. La o zi dupa ce zona euro a confirmat al saselea trimestru consecutiv de recesiune, Japonia a publicat un solid +0,9%”, spune Christian Schulz, economist la banca privata germana Berenberg.

„Politica noului guvern al premierului (Shinzo) Abe, un amestec de politica monetara forte si stimulente bugetare, functioneaza”, spune el.

Banca Japoniei a decis recent o schimbare a politicii sale, vizand dublarea masei monetare prin rascumparari masive de active, printre care obligatiuni de stat, pentru a invinge deflatia si pentru a stimula activitatea.

Aceasta brutala accelerare a unei politici de relaxare incepute de mai mult timp a slabit yenul si a favorizat exporturile. In plus, consumatorii si-au recapatat increderea, relansand cererea interna.

Aceste cifre de crestere „ar urma de asemenea sa intareasca anticipatiile de continuare a politicilor monetare si bugetare foarte acomodante, pentru a sustine acest debut de relansare”, apreciaza analistii de la CM-CIC Strategie.

In Statele Unite, Federal Reserve apara de asemenea o politica de relaxare monetara.

Dar, in Europa, Banca Centrala, care actioneaza in cadrul unui mandat foarte strict si sub ochiul vigilent al Germaniei, ostila la orice supraincalzire a tiparnitei de bani, nu are la dispozitie aceleasi instrumente.

Desigur, a redus dobanda de politica monetara si afirma ca studiaza toate instrumentele aflate la dispozitia sa. Dar singurul mecanism comparabil cu cel al bancii centrale nipone a fost deja pus in practica, programul de rascumparare de obligatiuni suverane denumite OMT, are niste limite foarte clare. Si, pana in prezent, nu a fost niciodata utilizat.

Acesta prevede ca Banca rascumpara de maniera nelimitata obligatiuni de stat pe termen scurt. Finalul teoretic ar fi atunci apropiat de cel al masurilor japoneze: injectarea masiva de lichiditati pentru a relansa pietele. Doar ca OMT este supus unor conditii stricte, printre care si cererea formala a unui stat membru. Or, capitalele europene nu vor sa solicite acest lucru pentru a nu fi stigmatizate.

Iar in actuala ambianta generala din Europa apelurile la relansarea cresterii incep sa acopere vocile care sustin politica de asanare a finantelor publice.

„Politica monetara de relaxare cantitativa a produs efecte benefice in Statele Unite (…) Nu stim daca sunt durabile si, in Japonia, efectele nu sunt inca masurabile. Dar riscul inflationist este nul si deci politica monetara europeana poate in sfarsit sa o faca!”, afirma recent ministrul francez al Redresarii productiei, Arnaud Montebourg, intr-o intalnire cu fostul economist sef a BCE, Jurgen Stark, adept al ortodoxiei.

Iar acesta din urma s-a opus: „Chiar si americanii se intreaba daca relansarea creata de o maniera artificiala este durabila. A porni tiparnita de bani nu ajuta! Excesul de lichiditate creeaza o noua bula speculativa!”, a argumentat el.

„In zona euro, exista inca o anumita marja pentru relaxarea politicii monetare, tinand cont de slabiciunea cererii si de o inflatie sub obiectivele BCE”, aprecia, la randul sau, economistul sef al OCDE, Pier Carlo Padoan.