Jean-Claude Juncker, candidatul dreptei, nu a castigat sustinerea liderilor UE pentru sefia Comisiei Europene. Cei mai aprigi contestatari ai lui Mr. Euro sunt David Cameron si Viktor Orban

Liderii europeni l-au insarcinat pe presedintele Consiliului European Herman Van Rompuy sa gaseasca persoanele potrivite care pot ocupa posturile de top in UE si aduna o majoritate in Parlamentnul European, consultarile urmand sa dureze pana la sfarsitul lunii iunie. Astfel, ei au lasat loc si altor optiuni si nu l-au numit direct pe candidatul Partidului Popular European (centru-dreapta) Jean-Claude Juncker, asa cum au solicitat acestia. Impotrivindu-se lui Juncker, premierul britanic David Cameron a caracterizat Bruxelles-ul ca fiind “prea autoritar, prea intruziv”.

“Voi avea discutii cu noii lideri de grup si bineinteles ca voi discuta si cu Juncker”, a declarat Van Rompuy marti, dupa intalnire, potrivit EU Observer.

Van Rompuy urmeaza sa dea un raport liderilor europeni pe 26-27 iunie.

Urmatorul presedinte al Comisiei Europene trebuie sa aiba atat sprijinul majoritatii calificate a liderilor europeni cat si o majoritate in parlament pe care sa poata sa o controleze, pentru a putea trece legi dificile, scrie Euractiv.

PPE a castigat cele mai multe locuri din Parlamentul European la alegerile de duminica – 213, urmat de Socialisti si Democrati cu 191 de locuri si liberalii din ALDE cu 64.

In comunicatul sau de presa, Von Rompuy nu a mentionat numele lui Juncker, ceea ce ar sugera ca optiunile raman deschise.

In propria sa conferinta de presa, cancelarul german Angela Merkel a confirmat aceasta impresie, afirmand ca potrivit Tratatului de la Lisabona Consiliul trebuie sa vina cu propria sa propunere de candidati. “Ca membru al PPE, il propun pe Jean-Claude Juncker ca presedinte al Comisiei Europene. L-am sustinut. Nu am uitat asta la o zi dupa alegeri. Insa trebuie sa respect tratatele europene”, a declarat Merkel.

Cancelarul german a adaugat ca trebuie sa fie inca acceptabil ca noi candidati sa fie propusi. Ea a spus ca prefera “temeinicia in locul vitezei” si ca nerespectarea tratatului a dus UE in trecut inspre catastrofe.

“Trebuie sa te uiti cu cine vrei sa colaborezi. Trebuie sa ne uitam la programe, la continut si vom avea apoi problema personalitatii. La final, va exista un tablou destul de extins de persoane pe masa. Apoi trebuie gandit cum poate sa se inteleaga cu socialistii, PPE si asa mai departe”, a spus Merkel.

“La prima zi dupa alegeri va asteptati sa am totul rezolvat? Mergeti prea departe”, a mai pus cancelarul, potrivit Euractiv.

Cine este in grupul anti-Juncker

Surse din interiorul PPE au declarat pentru Euractiv ca premierul ungar Viktor Orban si cel al Suediei, Frederik Reinfeldt, s-au exprimat in mod direct impotriva sistemului Spitzenkandidat (care se refera la candidatul aflat in capul listei), o modalitate de a se opune numirii lui Juncker.

Atat Euractiv cat si The Guardian scriu ca premierul britanic, David Cameron (care nu este membru PPE), s-a alaturat celor doi si incearca sa formeze un grup “anti-Juncker”.

“Avem nevoie de o abordare care recunoaste ca Europa trebuie sa se concentreze pe ceea ce conteaza, pe crestere si locuri de munca si nu sa incerce sa faca prea multe”, a spus Cameron. “Avem nevoie de o abordare care recunoaste ca Bruxelles-ul a devenit prea mare, prea autoritar, prea intruziv. Avem nevoie de mai mult pentru state. Ar trebui sa fie statele natiuni peste tot unde este posibil si Europa doar acolo unde este necesar. Bineinteles ca avem nevoie de oameni care sa conduca aceste organizatii care chiar inteleg asta si care construiesc o Europa in care este vorba de deschidere, competitivitate si flexiblitate, nu despre trecut”.

Potrivit The Guardian, in ultimele 48 de ore Cameron a sunat mai mult lideri, inlusiv pe Merkel, in incercarea de a construi o coalitie “Stop Juncker”.

Viktor Orban a declarat ca Juncker “sigur nu” poate primi numirea.

Pe langa aceastia ar fi si liberalul olandez Mark Rutte si finlandezul Jyrki Katainen.

Juncker „ar putea obtine sustinerea” socialistilor „cu conditia sa prezinte un program ale carui prioritati sa fie crearea de locuri de munca si investitii pentru crestere, o politica europeana de imigrare globala si o lupta eficienta impotriva evaziunii fiscale”, a declarat presedintele grupului, Hannes Swoboda.

In final, „nu este exclus ca Juncker sa nu fie cel care va fi desemnat”, a sublinat o sursa europeana.

Jean-Claude Juncker – Mister Euro cheltuit cu grija

Luxemburghezul Jean-Claude Juncker a fost desemnat drept candidat al Partidului Popular European pentru functia de presedinte al Comisiei Europene, la Congresul de la Dublin, din 6-7 martie 2014, cu sprijinul Uniunii Crestin Democrate (CDU), a cancelarului german Angela Merkel.

Jean-Claude Juncker, in varsta de 59 de ani, a ocupat functia de prim-ministru al Luxemburgului in perioada 1995-2013, la momentul incheierii mandatului fiind cel mai longeviv premier din Uniunea Europeana. Unul dintre artizanii monedei euro, el a fost si primul presedinte permanent al Eurogrupului (in perioada 2005-2013), care reuneste ministrii de Finante din tarile zonei euro.

Un pro-european convins, Juncker are o lunga si bogata experienta in administratie si politica. Nascut in 1954, intr-un orasel de 1.000 de locuitori din vestul Luxemburgului, Juncker a facut liceul in Belgia, la Clairefontaine, bacalaureatul l-a luat in Luxemburg, iar la facultate s-a dus in Franta, la Strasbourg, unde a terminat Dreptul.

Jean-Claude Juncker a intrat in politica la varsta de 20 de ani, in Partidul Popular Crestin Social, caruia avea sa-i ramana fidel si dupa aproape 4 decenii. Inca din 1982 a patruns in administratie, parcurgand drumul de la „Junior”, cum ii spunea marele cancelar al Germaniei Helmut Kohl acum cu 30 de ani, la „Mister Euro”, cum este supranumit acum.

Pe tot acest lung drum, in urma lui Juncker ramanea fumul de tigara. Luxemburghezul nu lasa tigara dintre degete nici pe holurile institutiilor europene, spun cei care il cunosc. Nici paharul de coniac nu-i lipsea la sedintele cu ministrii de finante din zona euro.

De-a lungul timplului, Jean-Claude Juncker a primit zeci de distinctii, printre care si Steaua Romaniei in Grad de Mare Cruce, conferita in anul 2003, de catre presedintele de atunci, Ion Iliescu.

De numele lui Jean Claude-Juncker sunt legate o serie de programe si reforme ale Uniunii Europene:

• In perioada in care Luxemburgul a detinut presedinta rotativa a Consiliului UE, in a doua jumatate a anului 1997, sub conducerea lui Jean-Claude Juncker a fost demarat „Procesul Luxemburg”, menit sa combata somajul in Uniunea Europeana.
• In 2005, cand Marele Ducat a asigurat inca o data presedintia rotativa a Consiliului UE, eforturile lui Juncker au condus la reformele din cadrul Pactului pentru Stabilitate si Crestere.
• Juncker a reusit sa revitalizeze si Strategia Lisabona, cu accent pe dimensiunea sociala si de mediu.
• In anul 1991, pe cand detinea functa de presedinte al Consiliului Afaceri Financiare, Jean-Claude Juncker a fost unul dintre arhitectii Tratatului de la Maastricht, in special in ceea ce priveste sectiunea dedicata uniunii economice si monetare.

Manifestul electoral adoptat de PPE odata cu candidatura lui Juncker, la Dublin, prevede, printre altele:

• Politica de austeritate si controlul cheltuielilor. Partidul Popular European se lauda cu politcile de austeritate ale guvernelor PPE, din anii 2009 si 2010, „care au reacționat rapid și decisiv, trăgând Europa înapoi de pe marginea prapastiei”. „Acum stabilim agenda de reforme economice si consolidarea bugetară favorabilă creșterii și crearii de locuri de muncă în statele membre”. In context, PPE isi acuza competitorii ca „politica de tipul <>”, promovata de acestia, „a cauzat criza, de la bun inceput si creste riscul declansarii unei noi crize”. „Partidele socialiste aleg abordarea gresita a reformelor economice, ele cred ca cresterea economica vine din cheltuieli iresponsabile sau din redistribuirea banilor altora”.
• Locurile de munca. PPE spune ca va „crea conditii mai favorabile pentru IMM-uri, firme de familie, start-up-uri, finantarea sectorului de cercetare-dezvoltare, investiitii private si acces mai facil la credite”
• Libera circulatie. „PPE vede mobilitatea ca pe un drept absolut care aduce beneficii oamenilor, afacerilor si economiei: oferind cetatenilor nostri libertatea de a munci acasa si in strainatate”.
• Sectorul bancar. „PPE considera ca euro este o moneda de incredere, care asigura stabilitate politica si ne face mai competitivi international”. PPE promite ca „va reforma pietele financiare astfel incat toate bancile din UE sa respecte aceleasi reguli”. Global, PPE „va cauta un cadru mai bun de reglementare a pietelor financiare”.
• Integrarea europeana. PPE acuza partidele eurosceptice, „care cer separarea si divizarea”, ca „isi slabesc propriile tari, economii si relatii cu ceilalti”.  
• Aparare. PPE sustine ca va „impulsiona capacitatile Europei in politica externa, securitate si aparare, intarindu-i abilitatea de a actiona in lume”.
• Extinderea UE. PPE se exprima pentru „prudenta in extiderea UE” si pentru pastrarea valorilor Uniunii Europene referitoare la identitate si la criteriile politice si economice. Totusi, popularii europeni vor ca UE sa sprijine „democratiile fragile din Europa de Est”.
• TTIP. Partidul Popular European sustine „construirea unui parteneriat transatlantic bazat pe incredere”. „Impreuna, UE si SUA pot sa preia conducerea in dezvoltarea de strategii care sa combata amenintarile si provocarile globale. O piata libera transatlantica va contribui la accelerarea cresterii economice si a veniturilor din comert, cread mai multe locuri de munca si prosperitate pentru cetatenii europeni. „PPE saluta negocierile cu SUA, atat timp cat acordul protejeaza standardele inalte ale Europei si elementele importante ale identitatii nastre europene”.