Jumătate dintre bucureștenii racordați la termoficare nu au apă caldă de peste două săptămâni / Se rezolvă problema până în 20 august, așa cum s-a promis? Ce spune Termoenergetica și ce a cauzat problema

Din 1 august, jumătate dintre bucureștenii ale căror locuințe sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare nu au apă caldă. Întâi, Termoenergetica a anunțat că problema se rezolvă până în 10-11 august, apoi termenul a fost prelungit până în 20 august. Cele mai afectate sunt sectoarele 2,3 și 4. Se mai poate prelungi acest termen? Contactat de HotNews.ro, directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu, spune că nu și că în 20 august, cel târziu, cei din Ssctoarele 2,3 și 4 vor avea apă caldă.

„Nu mai poate apărea nimic neprevăzut”

• „Cu siguranță, din 20 august bucureștenii vor avea apă caldă. Chiar astăzi am văzut că lucrarea de la Releului este aproape de finalizare.
• Cel mai probabil, mâine (joi – n.r.) sau poimâine va fi gata. Ținem legătura și cu colegii de la ELCEN. Sperăm ca revizia de la ELCEN să fie gata până atunci, nu am fost anunțați că e vreo problemă, deci va fi apă caldă.
• La noi, la Termoenergetica, nu mai poate apărea nimic neprevăzut. Sigur, avarii mai pot apărea, dar nu ceva de această anvergură”, a declarat Claudiu Crețu pentru HotNews.ro.

El spune că această lucrare la căminul din Releului trebuia făcută de acum 10 ani, pentru ca iarna, în cazul în care CET Sud cade, sectoarele 2 și 3 să nu mai rămână fără apă caldă.

Întrebat de ce termenul de finalizare a lucrărilor a fost prelungit cu încă 9 zile, față de 11 august, cât era anunțat inițial, Claudiu Crețu spune că alimentarea cu apă caldă pentru sectoarele 2,3 și 4 urma să fie făcută pe alt traseu, prin Tineretului, din CET Progresu, dar că s-a țeava, așa că nu a mai fost posibil:

• „Pe 1 august s-a oprit CET SUD pentru revizia anuală programată, iar atunci am început și noi lucrarea din Releului. Lucrările din Releului au fost de la început programate să dureze între 1 și 20 august. Dar în această perioadă noi aveam în plan să alimentăm sectoarele 2, 3 și 4 din CET Progresu pe alt traseu.
• În mod normal, trebuia să pornească CET Progresu. În ziua respectivă nu a putut porni pentru că a avut o problemă, care s-a remediat a doua zi, iar când a pornit, a crăpat țeava în Tineretului, pe traseul alternativ.
• A fost o avarie majoră, astfel că nu am mai putut folosi acest traseu și CET Progresu a fost oprit. ELCEN furnizează energie termică din CET Grozăvești, dar din Grozăvești nu putem alimenta sectoarele 2,3 și 4, deci nu ajută”.

Conform directorului Termoenergetica, pentru avaria din Tineretului termenul de finalizare era 11 august, dar din cauza vechimii rețelei din zonă țeava nouă nu a put fi sudată și a fost nevoie de schimbarea unui tronson mai lung.

• „Când am intrat în subteran am crezut că trebuie să înlocuim doar câțiva metri de țeavă, ceea ce am făcut, dar când am vrut să facem la final sudura, țeava veche era mult prea stricată ca să țină, așa că a fost nevoie să schimbăm un tronson întreg.
• Între timp, am remediat această avarie, dar durează 3 zile să pornească CET Progresu și rețeaua tebuie încărcată progresiv, fiindcă sistemul e vechi, nu avem nicio garanție că nu apare altă avarie, și nu are rost să mai pornim CET-ul pentru o zi două, pentru că oricum terminăm într-o zi-două lucrarea din Releului și pornește CET Sud”, a mai susținut Claudiu Crețu.

Lucrarea la căminul din strada Releului a început pe 1 august și are termen de finalizare 20 august. Valoarea lucrărilor este de 1,2 milioane lei, iar constructorul este firma Turbo Energy, a declarat Claudiu Crețu.

Primarul general, Nicușor Dan, a postat în urmă cu două zile un videoclip pe pagina de Facebook, pentru a arăta cât de degradate erau conductele de la căminul din strada Releului.

Potrivit aplicației Termoalert, miercuri, doar 55% dintre bucureștenii racordați la sistemul centralizat au avut apă caldă. Cele mai mari probleme sunt în sectorul 2, unde peste 1.200 de blocuri nu au apă caldă, în sectorul 3, unde sunt nealimentate aproape 1.300 de blocuri, și sectorul 4, cu peste 1.300 de blocuri afectate.

În 8 august, primarul general, Nicușor Dan, declaracă lucrarea din Releului este vitală pentru ca iarna sectoarele 2 și 3 să poată fi alimentate și din CET Progresu, în cazul în care cade CET Sud.

„Este o lucrare care a fost amânată de foarte multă vreme, un cămin în strada Releului, pe magistrală, care a fost dat în folosință în 1968 și pentru care nu s-au mai făcut lucrări și a fost obligatoriu să-l facem acum pentru a nu mai fi în situația, cum am fost din păcate în iarna 2020, de a avea în iarnă două sectoare 2 și 3 fără apă caldă. Deci am luat decizia să facem această lucrare acum, în paralel cu oprirea planificată a CET Sud pentru revizie. Termenul de finalizare pentru această lucrare era anunțat pentru 11 august, din informațiile pe care le am o să mai fie prelungit câteva zile. În momentul în care această lucrare se va finaliza, o să putem să alimentăm Sectoarele 2 și 3 și din CET Progresu. Pentru a putea aproviziona Sectorul 1, zona de Nord din CET Grozăvești, depindem de o lucrare pe care o face în Sectorul 1 compania Energetica, iar termenul pe care ei l-au dat este 10 august”, a explicat Nicușor Dan.

Doar puțin peste 10% din rețeaua de termoficare din București este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale – undeva la 2.200.000 l/h în 2020. Din 2007, niciun primar nu a mai făcut lucrări semnificative de înlocuire a magistralelor de termoficare.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

• din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;
• din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

Citește și:

• VIDEO Cum arată țevile care lasă bucureștenii săptămâni întregi fără apă caldă și căldură

Abia anul acesta, Primăria Capitalei a început lucrările de reabilitare a acelor 210 km de rețea de termoficare cu fonduri europene, cu un tronson de 6 km, pe bd. 1 Decembrie 1918, a anunțat primarul general, Nicușor Dan. Anul acesta vor începe lucrările la 90 de km de rețea din cei 210 km, termenul de finalizare fiind sfârșitul lui 2024, a anunțat Primăria Capitalei. Primăria Capitalei riscă să piardă finanțarea europeană de 260 milioane de euro, din cei 360 milioane, valoarea totală a proiectului, dacă nu termină măcar un tronson până la finalul acestui an. Primarul Nicușor Dan promite că banii europeni nu vor fi pierduți.

Pierderi de 37% în 2021

Sistemul centralizat de termoficare din București a avut în 2021 pierderi de căldură de circa 37%, potrivit bilanțului energetic publicat de Primăria Capitalei. Asta înseamnă că din cele circa 4,7 milioane gigacalorii cumpărate de Termoenergetica în 2021, circa 1,7 milioane s-au pierdut. La un preț mediu de 300 lei/gigacalorie, cu tot cu TVA, asta înseamnă o pierdere de circa 500 milioane lei.

Pierderile reale de căldură din rețeaua primară, punctele termice și rețelele de distribuție aferente acestora, în anul 2021, au fost de 36,77%, se arată în bilanțul energetic. Din acest procent, pierderile pe rețeaua primară (magistrale) au fost de 28,58%, restul fiind pe rețeaua secundară și punctele termice.

„O concluzie a acestei analize este faptul că în perioada 2018-2021 pierderile de energie termică în rețeaua primară au crescut de la 23,82% la 28,58%, în timp ce cantitatea de agent termic furnizată din rețeaua de transport a scăzut cu 12, 81%”, se arată în bilanț.

Principala cauză a pierderilor de energie termică din circuitul primar o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc rețeaua (65% dintre ele au peste 25 de ani vechime), consecința majoră fiind numărul mare de avarii ce se produc – 1. 813 avarii remediate în circuitul primar în anul 2021) și deteriorarea izolației clasice a conductelor, se arată în document.

Alte cauze consemnate: supradimensionarea rețelelor față de consumurile actuale, dar și o lipsa a sistematizării rețelei.

„Pierderile în rețelele secundare aferente centralelor termice se ridică la un nivel acceptabil pentru astfel de sisteme, în condițiile date de funcționare. Pierderile de energie termică în rețeaua secundară au crescut de la 11,22% la 11,98%, în timp ce cantitatea de agent termic furnizata pentru încalzire și apă caldă de consum a scăzut cu 12,77%. Principala cauza a pierderilor de energie termică o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc rețeaua secundară (aproape 50% dintre ele au peste 25 de ani vechime), consecință majoră fiind numărul mare de avarii ce se produc -1.804 avarii remediate în circuitul secundar în anul 2021) și deteriorarea izolației clasice a conductelor, amplasate exclusiv în subteran”, se arată în raport.

Pentru reducerea pierderilor de energie se recomandă demararea programului de reabilitare a rețelelor termice primare și înlocuirea cu conducte preizolate, prevăzute cu sistem de detectare automată a pierderilor.

Se poate estima că reabilitarea întregului sistem de transport ar fi un proiect care s-ar desfășura pe cel puțin 20 de ani și ar costă cel puțin 1 miliard de euro. Calculele indică faptul că se poate ajunge la redimensionarea și înlocuirea a cca. 80% din totalul conductelor de transport, având vechime mai mare de 20 ani, dacă se va ține seama de debitele reale de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar”, se arată în document.

Despre sistemul de termoficare din București

Instalațiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

• 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
• rețelele termice primare – 987,34 km;
• puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
• rețele termice secundare – 2.964,64 km.

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Sursa foto: Sebastian Czapnik | Dreamstime.com