Kazahstan, nu Azerbaidjan (de Emil Stoica)
Tranzactia prin care dl. Patriciu a cedat controlul asupra Rompetrol este, cu siguranta, spectaculoasa pentru piata romaneasca si se numara printre primele 5 tranzactii financiare post 1989 din Romania. Ceea ce este oarecum surprinzator este cedarea controlului asupra Rompetrol, insa asta arata ca dl. Patriciu a primit o oferta de nerefuzat.
Tranzactia prin care dl. Patriciu a cedat controlul asupra Rompetrol este, cu siguranta, spectaculoasa pentru piata romaneasca si se numara printre primele 5 tranzactii financiare post 1989 din Romania.
Insa ea a fost pre-anuntata, in urma cu cateva luni se vehicula posibilitatea ca Socar, compania de stat din Azerbaidjan, sa obtina o participatie in Rompetrol.
Motivele si logica tranzactiei sunt aceleasi: Rompetrol are capacitate de rafinare si distributie in UE in timp ce nu are resurse, iar companii ce au resurse duc lipsa de distributie si rafinare.
Ceea ce este oarecum surprinzator este cedarea controlului asupra Rompetrol, insa asta arata ca dl. Patriciu a primit o oferta de nerefuzat.
Ce inseamna insa aceasta tranzactie pentru economia romaneasca?
In primul rand trebuie inteles ca este o tranzactie intre actionari: de la un cetatean roman la o companie din Kazahstan. Tranzactia in sine nu inseamna ca suma vehiculata de 2,5 miliarde de dolari ar intra in Romania; aceasta suma intra din buzunarul companiei din Kazahstan in buzunarul unui cetatean. Daca dl. Patriciu va decide sa investeasca in Romania, ramane de vazut.
Impactul asupra Rompetrol: avand materia prima asigurata, Rompetrol va economisi timp si bani; profitabilitatea firmei va fi insa decisa de partenerul kazah, ceea ce ar trebui sa atraga atentia fiscului cand vor verifica impozitul pe profit platit sau impozitele pe alte diferite tranzactii (de exemplu impactul vanzarilor de active aflate in strainatate).
Ce se va intampla cu actiunile Rompetrol in conditiile in care decizii importante privind Rompetrol vor fi luate nu de intreprinzator roman (care, teoretic, folosea Bursa pentru finantare) ci de o firma care va gasi finantari inclusiv pe alte piete (cum ar fi AIM la Londra)? Va creste sau va scadea valoarea reala a actiunilor Rompetrol? Va mai dori partenerul kazah ca Rompetrol sa fie listata la Bursa?
Va avea nationalitatea noului proprietar vreun impact?
Desigur, principiile de corporate governance sunt diferite in Kazahstan fata de cele din Anglia sau fata de cele din Romania. Insa in cele din urma va fi rolul autoritatilor romane sa se asigure ca Rompetrol va continua sa respecte legile, normele de munca sau de mediu precum si alte reglementari romanesti.
Exista si riscul ca noul proprietar sa foloseasca Rompetrol in interes politic. Recent, Kazahstanul – spre deosebire de Azerbaidjan – a inceput sa puna piedici investitorilor straini in Kazahstan, piedici asemanatoare cu cele puse de Rusia investitorilor din domeniul energiei (locali si straini).
Asa cum Rusia foloseste energia in scop politic, satelitul post-sovietic Kazahstan poate participa si el la astfel de jocuri; mai ales ca pentru transportul resurselor energetice din Kazahstan in Romania va fi folosita infrastructura controlata de Kremlin. In cazul Azerbaidjanului ar exista si alte cai de transport.
Ar trebui autoritatile romane, in acest caz, sa aprobe achizitia Rompetrol de catre o firma din acea parte a lumii? Pana acum, planurile Gazprom de extindere in UE nu au primit unda verde din partea anumitor tari occidentale. Alte tari, precum Germania, au introdus masuri de control suplimentare atunci cand o firma detinuta de un stat din afara UE doreste sa cumpere o firma germana.
Chiar si Marea Britanie declara ca va va urmari cu atentie o eventuala extindere a Gazprom pe piata britanica. La fel si SUA – a respins anul trecut achizitia unei firme private americane de catre un monopol chinez. In mod clar, UE inca nu trateaza aceasta problema la unison, asa dupa cum nu are inca o politica ebergetica unica.
Iar Romania si noii euro-parlamentari romani ar trebui sa faca o prioritate ca UE sa vorbeasca pe aceeasi limba in astfel de situatii.
Ar trebui deci autoritatile romane sa aprobe aceasta tranzactie?
Raspunsul meu este ca da. In primul rand pentru ca nu reprezinta un risc din punct de vedere al concurentei pe piata, firma kazaha nefiind inca prezenta in Romania. In al doilea rand pentru ca a nu aproba inseamna un amestec politic in economie.
Daca exista dovezi sau suspiciuni concrete ca guvernul kazah va utiliza Rompetrol in interes politic, atunci guvernul roman nu are decat sa impuna anumite conditii (de cantitiati de materii prime stocate, de capacitate productiva, etc) firmei.
In al treilea rand, Romania trebuie sa arate ca este o tara cu o economie deschisa iar o astfel de tranzactie nu ar face decat sa creasca profilul tarii noastre sub acest aspect.
Ce va face dl. Patriciu cu suma obtinuta?
Aceasta chestiune a fost analizata si intoarsa pe toate fetele de catre mass-media. Parerea mea este ca dl. Patriciu a reusit sa obtina un succes economic prin Rompetrol si ca este problema domniei sale ce va face cu banii obtinuti.
Ceea ce mi-as dori insa, ar fi sa vedem si in Romania un exemplu de intreprinzator de succes care sa urmeze exemplul lui Bill Gates. Scandalurile din jurul Rompetrol, Petromidia, etc, trebuiesc solutionate in instanta. Ar fi insa un gest extrem de elegant din partea dlui. Patriciu sa doneze macar 10% din cat a obtinut unor fundatii din Romania.
In acest fel va acopei cu varf si indesat toate sumele de care a fost acuzat ca nu le-a obtinut pe cai legale, plus dobanda aferenta.
INTERVIURILE HotNews.ro