Kievul a amanat inaugurarea Canalului Bastroe

Reprezentanti ai societatii civile, sindicalisti si pescari din Delta Dunarii, adunati in fata Teatrului National „I. L. Caragiale” din Bucuresti, au plecat, ieri dupa-amiaza, in mars spre Ambasada Ucrainei, pentru a protesta fata de decizia construirii canalului Bastroe.

Protestantii, in randurile carora s-au aflat membri ai celor mai importante confederatii sindicale precum „CNSLR-Fratia”, „Blocul National Sindical-Federatia Energetica” si „Cartel Alfa”, studenti si ziaristi, au purtat drapelele Romaniei si Uniunii Europene, precum si mesaje de indemn la solidaritate pentru protejarea ecosistemului Delta Dunarii.

„Nu lasati sa otraveasca Delta romaneasca”, „Bastroe, atentat ecologic” sau „Kucima, nu uita, Delta nu este a ta! (Si nici Bucovina!)” sunt doar trei dintre lozincile pe care reprezentantii societatii civile le-au scandat in drumul lor spre reprezentanta diplomatica ucraineana.

In fata Ambasadei, protestantii au fost asteptati de „Asociatia Salvati Dunarea si Delta”, un grup alcatuit din circa 50 de persoane, care au manifestat pana la sosirea celor plecati din centrul capitalei.

Mesajul general adresat atat autoritatilor romane, cat si celor europene a fost ca, prin forte concentrate, sa faca „orice pentru a stopa construirea canalului navigabil pe bratul Bastroe”, lucrare care, in opinia protestatarilor, ar compromite grav aceasta zona.

O data cu sloganurile de protest, reprezentantii societatii civile au purtat, pe tot parcursul marsului, un pelican impaiat, „cel mai concret semn de distrugere a faunei si speciilor de pasari din Delta Dunarii”.

Ajunsi la Ambasada Ucrainei, manifestantii au fost intampinati de o priveliste unica. In fata institutiei, era scris, cu oase de peste: „Bastroe”. Desi inaugurarea canalului urma sa aiba loc, ieri, de ziua nationala a Ucrainei, autoritatile ucrainene au anuntat ca a fost amanata pentru 26 august.

Insa, aceasta scurta amanare nu i-a oprit pe cetatenii romani sa-si manifeste nemultumirea fata de proiectul „care a lasat in Delta cuiburi goale de pasari si canale secate”.

«Ceea ce face Ucraina este o marsavie»

In timpul marsului, am reusit sa obtinem cateva declaratii atat de la membrii confederatiilor sindicale, cat si de la cei care s-au alaturat protestelor. „Blocul National Sindical” (BNS) sustine ca „trebuia sa se ia masuri din timp. Noi cerem Ucrainei incetarea distrugerii Deltei, dar putem sa protestam asa pana maine dimineata.

Si noi, ca de altfel toata lumea de aici, speram ca se mai poate face ceva. Tocmai de aceea am lansat un apel, inca un apel de fapt, catre organizatiile internationale, care pana acum vad ca nu au luat nici o masura. Aseptam! Asteptam, nu avem ce sa facem! Nu avem nici o putere! Daca am fi avut, nici nu se mai ajungea la asa ceva!”.

La randul lor, membrii „CNSLR-Fratia” au afirmat ca „exista posibilitatea ca acest protest sa nu aiba nici o concluzie favorabila. Cu toate acestea, noi vom continua sa protestam indiferent de rezultate. Nu vrem decat sa atragem atentia asupra faptului ca ceea ce face Ucraina este o marsavie. Trebuie sa ne impunem intr-un fel si trebuie sa ne aratam nemultumirea”.

Unul dintre cele mai unite si mai vehemente grupuri a fost, insa, cel al „Cartelului Alfa”. „Uitati-va la noi! Asta este societatea noastra! Societatea care nu s-a mai putut abtine si a rabufnit! Nu ne ramane decat sa asteptam reactia organizatiilor internationale si chiar a partidelor din Romania”.

Sesizarea Conventiei Espoo, ultimul demers

Demersul Ministerului roman de Externe prin care solicita constituirea unei Comisii internationale de ancheta asupra impactului de mediu al construirii Canalului Bastroe este ultimul in incercarea de a determina Ucraina sa ia in considerare obiectiile referitoare la acest proiect.

Conventia privind Impactul asupra Mediului al proiectelor transfrontaliere (EIA, sau Conventia de la Espoo, dupa numele localitatii unde a fost semnata in anul 1991) stipuleaza obligatia a doua tari vecine de a evalua si a se informa reciproc cu privire la proiectele derulate in regiuni de frontiera, care pot avea efecte asupra mediului din zonele respective.

Conventia EIA este un organism ONU, care functioneaza sub egida Comisiei Economice a Natiunilor Unite pentru Europa (UNECE), Romania si Ucraina fiind membre ale acestui organism. Mecanismele Conventiei se bazeaza pe „principiul prevenirii”, incercand sa aduca la dialog partile implicate intr-o disputa pe probleme de mediu.

O solicitare expresa a Romaniei

In cazul unei solicitari exprese, ca aceea a Romaniei, se constituie o comisie de ancheta comuna, cu participarea unui reprezentant neutru, iar concluziile acelei comisii trebuie acceptate de cele doua parti. Astfel, comisia de ancheta solicitata de Romania ar urma sa fie formata din trei reprezentanti – cate unul din Romania si Ucraina si un independent, ca presedinte al comisiei.

Prin constituirea acestei comisii, MAE spera ca, daca se va constata ca proiectul Bastroe are un impact de mediu transfrontalier, Ucraina va fi obligata sa permita partii romane sa participe la luarea unei decizii cu privire la viitorul proiectului.

In cazul in care comisia va stabili ca proiectul Bastroe are un impact semnificativ in plan transfrontalier, dispozitiile Conventiei, ignorate pana acum de partea ucraineana, vor deveni aplicabile, autoritatile ucrainene fiind obligate sa implice partea romana in intreg procesul decizional cu privire la acest proiect, precizeaza un comunicat al Ministerului roman de Externe, relateaza RADOR.

Alte actiuni intreprinse recent pe plan international de diplomatia romana includ sesizarea Comisiei Dunarii de la Viena, care urmeaza sa aiba in luna septembrie o sesiune dedicata implicatiilor proiectului Bastroe si sesizarea Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa.

Totodata, Delegatia romana la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei (APCE) a introdus o motiune de rezolutie referitoare la „situatia deltelor”, in care este expusa chestiunea Bastroe. Potrivit sefului delegatiei, senatorul Gheorghi Prisacaru, a fost numit un raportor olandez, iar motiunea urmeaza sa fie examinata in prima sesiune a Adunarii, la 1-2 octombrie.

Actionarea in justitie a Mobius, o posibilitate

Surse din cadrul MAE afima ca se are in vedere si posibilitatea actionarii in justitie a companiei germane Mobius Bau AG, care se ocupa de realizarea proiectului ucrainean, in baza principiilor dreptului mediului, privind raspunderea solidara a statului si a operatorului privat pentru pagube aduse mediului.

Procesul ar putea fi intentat chiar in Germania, intrucat dreptul german recunoaste principiile dreptului international in materie de mediu. Printre probele pe care partea romana le-ar putea aduce in justitie ar fi alterarea echilibrului speciilor in zona Deltei si faptul ca reziduurile de sol dragate de utilajele companiei din albia fluviului contin metale care ajung in apa marii.

„Ambasadorul Romaniei la Kiev a precizat ca a fost invitat de catre ministrul ucrainean al transporturilor, la inaugurare, dar ca, in mod evident, nu va da curs invitatiei.”

Geoana: Bastroe, o problema europeana

Autoritatile de la Bucuresti privesc cu ingrijorare actiunea de inaugurare a lucrarilor la Canalul Bastroe. Ministrul roman de externe Mircea Geoana a declarat, anterior, ca Bastroe nu este un diferent romano-ucrainean, ci o problema europeana. „Noi am condamnat si condamnam cu foarte multa fermitate aceasta intentie si acest proiect al autoritatilor de la Kiev.

Am facut acest protest cunoscut atat in plan bilateral, cat si al actorilor europeni si internationali competenti. Semnalez o mobilizare fara precedent a lumii neguvernamentale si a presei interne si internationale si as vrea sa multumesc tuturor celor care au inteles importanta si gravitatea acestui proiect.

Ne pregatim foarte serios, cu toate institutiile statului, in toate formele pe care le avem la dispozitie pentru a apela la instrumente internationale care sunt la indemana noastra in cazul in care nu vom putea stabili un dialog corect si coerent cu partenerii nostri ucraineni”, a spus Geoana.

Cornea: «Nu am dat curs invitatiei Kievului»

Autoritatile ucrainene au anuntat, initial, ca ieri, de Ziua Nationala a Ucrainei (s-au implinit 13 ani de la declararea independentei fata de fosta URSS urma sa aiba loc inaugurarea oficiala a finalizarii construirii primului tronson al Canalului Bastroe din Delta Dunarii, la granita cu Romania.

Se pare, totusi, ca ceremonia va fi de mai mica anvergura si nu va avea amploarea anuntata initial de oficialii de la Kiev. De-abia luni

s-a anuntat ca inaugurarea a fost amanata pentru ziua de 26 august, Alexandru Cornea, ambasadorul Romaniei la Kiev, primind o notificare in acest sens.

Cornea a declarat pentru ziarul nostru ca „a primit o invitatie din partea oficialitatilor ucrainene, pentru a lua parte la actiunile prilejuite de reluarea navigatiei pe traseul ucrainean al canalului de mare adancime Dunare-Marea Neagra sau, mai exact, finalizarea primei etape a construirii Canalului Bastroe.

Seful misiunii diplomatice a precizat ca a fost invitat de catre ministrul ucrainean al transporturilor, dar ca „in mod evident, nu a putut da curs chemarii Kievului”.

Ambasadorul roman ne-a declarat ca nu a fost informat cu privire la manifestatiile care se vor desfasura cu ocazia acestui eveniment organizat de Kiev si a adaugat ca „presa locala, televiziunile si radiourile nu au acoperit acest subiect asa cum toata lumea s-ar fi asteptat”.

Acest proiect a fost contestat inca de la inceputul lucrarilor de natura sa puna in pericol intregul ecosistem al Deltei Dunarii, insa Kievul si-a pus in aplicare planul, refuzand orice negocieri. „Guvernele unor tari importante, cum au fost SUA, Germania, au luat pozitie.

Totodata, a existat o pozitie ferma exprimata de UE, dar sa nu mai vorbim de pozitiile si de declaratiile si de actiunile de protest dintre care organizatii internationale neguvernamentale de prestigiu, atat din Ucraina, Romania, cat si din alte tari, au luat pozitie impotriva acestei constructii”, a spus Alexandru Cornea.

Prisacaru: Ucraina risca izolarea

Diplomatia romana sustine ca isi va continua eforturile in incercarea de a convinge Ucraina sa renunte la acest proiect pana cand se va demonstra ca acesta este sigur din punct de vedere ecologic. „Presiunea nu trebuie sa inceteze, atat din partea opiniei publice romanesti, cat si a celei europene.

Ucraina este membra a Consiliului Europei si are obligatia sa se conformeze cerintelor europene”, a declarat, luni, Gheorghi Prisacaru, presedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului. „In prima decada a lunii septembrie, se va prezenta deja un prim raport.

Oricum, vreau sa va spun ca sentimentul general la Consiliul Europei este ca un asemenea comportament al unei tari membre a Consiliului Europei si care se considera o tara europeana este inadmisibil.

Ucraina risca izolare in cadrul Consiliului Europei si in momentul de fata nimeni nu mai poate face abstractie de atitudinea unor organisme europene fata de o anumita tara, care, repet, este membra a Consiliului Europei si trebuie sa respecte normele europene in materie.

Niciodata nu trebuie sa disperam in asemenea situatii, parerea mea este ca protestele si presiunea opiniei publice trebuie sa continue.

Ma refer atat la presiunea opiniei publice din Romania, si deci as dori sa subliniez nu numai activitatea organismelor guvernamentale sau a institutiilor statului, dar mai ales a societatii civile din Romania, si la fel ne intereseaza foarte mult atitudinea opiniei publice europene de a exercita in continuare presiune asupra Ucrainei”, a declarat Prisacaru.

SUA, preocupate de Bastroe

SUA si-au exprimat, luni, „profunda preocupare” fata de consecintele construirii de catre Ucraina a unui canal in regiunea Deltei Dunarii, relateaza AFP. „Ramanem profund preocupati de realizarea acestui proiect”, a declarat Adam Ereli, adjunct al purtatorului de cuvant al Departamentului de Stat.

Oficialul american a criticat ceea ce numeste lipsa actiunilor menite sa tempereze ingrijorarile exprimate deja de UE, Romania si Germania. „Continuam sa exercitam presiuni asupra Guvernului ucrainean, cerandu-i sa se asigure ca aceasta importanta regiune mlastinoasa, sensibila din punct de vedere ecologic, sa fie protejata si pastrata”, a adaugat el.

Ereli a cerut Kievului „sa efectueze un studiu de impact si sa aleaga un traseu care sa reduca la minimum consecintele negative pentru mediu”.

Taxele ucrainene, la fel ca acelea romanesti

Inscrisa din 1991 in Patrimoniul mondial al UNESCO, Rezervatia naturala a Deltei Dunarii, impartita intre Romania si Ucraina, adaposteste circa 90 de specii de peste si 300 de pasari, dintre care unele sunt specii rare sau pe cale de disparitie.

In acelasi timp, regiunea a fost inclusa atat de Romania, cat si de Ucraina pe lista zonelor protejate, potrivit Conventiei de la Ramsar asupra zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice.

Conform declaratiilor oficialilor de la Kiev, proiectul canalului este determinat de factori de natura economica, obiectivul principal reprezentandu-l construirea unei rute navigabile ca alternativa la canalele navigabile Sulina si Dunare-Marea Neagra, Cernavoda-Constanta, care, potrivit partii ucrainene, au dus la instaurarea unui monopol romanesc asupra Dunarii, ceea ce ar duce la pierderi

economice semnificative pentru operatorii ucraineni.

Surse guvernamentale romane infirma, insa, aceste declaratii, precizand ca, pe de o parte, navigatia este libera si deschisa fara discriminare oricarei nave, iar, pe de alta parte, ca taxele pentru navele ucrainene pentru noul canal, mai lung decat Canalul Sulina, nu vor putea fi mai mici decat acelea percepute pe aceasta ruta decat daca vor fi subventionate.

Mai degraba, cred analistii politici, dincolo de pretextul economic anuntat de Kiev, este vorba de o puternica incarcatura electorala a proiectului, date fiind alegerile din Ucraina din aceasta toamna.

Razboi ecologic Romaniei

Dupa ce oficialii de la Kiev vor taia panglica la santierul de pe canalul Bastroe, ucrainenii vor comanda armatei de utilaje sa intre si sa sape pe canal inspre bratul Chilia, granita naturala cu Romania. Autoritatile de la Kiev striga sus si tare de cateva zile ca maine vor inaugura santierul instalat pe canalul Bastroe.

Ucrainenii vor sa adanceasca si sa largeasca albia culoarului natural pentru a-l face navigabil. Ei nu se vor opri aici, sustin atat hidrologii romani, cat si expertii Comisiei Europene, preocupati de soarta Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Vecinii de la rasarit se gandesc sa adanceasca si 160 de kilometri din bratul Chilia, impartit pe granita cu Romania.

Studiul de impact realizat de Institutul National Delta Dunarii arata fara doar si poate ca amenajarea canalului Bastroe va afecta grav atat delta ucraineana, cat si delta romaneasca. Sumbra previziune este confirmata si de Catherine Day, sefa Directiei de Mediu a Comisiei Europene.

„Nu poate o tara sa faca ce-i trece prin cap fara sa aiba si acceptul celorlalte tari traversate de Dunare. Ratiunile economice ale Ucrainei nu justifica pretul pe care il va plati Rezervatia Biosferei in urma constructiilor de pe Bastroe”, a declarat Day.

Ana Maria Nitoi, Anca Alexe