Război în Ucraina, ziua 1023: Kremlinul promite că va răspunde la atacul ucrainean cu rachete ATACMS / Rușii aruncă tot ce au în lupta pentru cucerirea unui oraș-cheie

Situație dificilă pentru trupele ucrainene din sectorul Povrovsk, unde armata rusă atacă neîncetat. Armata Kievului a confirmat miercuri că trupele lui Vladimir Putin înaintează spre orașul-strategic și se află la aproximativ 3 kilometri. Șeful armatei ucrainene a anunțat că este nevoie de măsuri neconvenționale pentru a face față asaltulul rusesc.

Evenimentele de joi, ziua 1023 a războiului din Ucraina, LIVE:

SINTEZA ZILEI:

• Administrația Biden a anunțat joi un alt ajutor militar pentru Ucraina, fără a dezvălui cantitatea armelor sau conținutul pachetului, într-o încercare de a furniza cât mai multă muniție, înainte de sosirea lui Donald Trump la Casa Albă
• Europa ar trebui să-și asume cea mai mare parte a sarcinii de a sprijini Kievul cu arme pentru a descuraja Rusia, potrivit lui Donald Trump, care a susținut că trupele europene ar trebui să supravegheze încetarea focului, după încheierea luptelor
• Șeful NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei să treacă la o „mentalitate de război” şi să-şi crească bugetele Apărării către 3% din PIB şi, de asemenea, producţia militară pentru a fi pregătite în faţa ameninţărilor Rusiei, a căreia agresiune lansată împotriva Ucrainei a provocat până în prezent, potrivit lui, peste un milion de victime, morţi şi răniţi însumaţi în ambele tabere
• Alexandr Dughin, considerat ideologul regimului președintelui rus Vladimir Putin, a amenințat din nou țările din Europa de Est, inclusiv România, într-un interviu acordat politologului american John J. Mearsheimer. „Europa de Est va fi ori neutră, ori a noastră”, a afirmat Dughin, care l-a invocat explicit pe fostul candidat la președinția României Călin Georgescu
• Miniştrii de externe din şase state europene, reuniţi la Berlin, şi-au reafirmat susţinerea pentru Ucraina pe calea sa „ireversibilă” către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict
• Ambasada rusă în țara noastră a reacționat la declarațiile ministrului Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, care a denunțat în urmă cu două zile „acţiunile agresive ale Rusiei” la Marea Neagră, reprezentanța diplomatică susținând că oficialul român face o „afirmație nefondată”
• Donald Trump, a criticat utilizarea de către Ucraina a rachetelor furnizate de SUA pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, declarațiile acestuia sugerând că noul lider de la Casa Albă va modifica politica SUA față de Ucraina
• Lunetiștii ruși utilizează puști de precizie și muniții din Uniunea Europeană și Statele Unite în pofida sancțiunilor, Rusia reușind să obținând armele prin intermediul unor țări terțe, arată o investigație media comună, publicată de The Insider
• Vladimir Putin susține eforturile premierului ungar Viktor Orban de a obține o încetare a focului de Crăciun în Ucraina și un schimb major de prizonieri de război, a transmis Kremlinul, chiar dacă Kievul a părut să respingă ideea
• Asasinat la Moscova: Inginerul rus responsabil de modernizarea rachetelor de croazieră a fost împușcat mortal
• Premierul polonez Donald Tusk afirmă că în prezent nu există planuri de a trimite trupe străine în Ucraina când se va ajunge la încetarea focului și că orice astfel de decizie cu privire la trupele poloneze va fi luată la Varșovia
• Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a avut discuții cu președintele chinez Xi Jinping, în timpul cărora au discutat despre crizele din Ucraina și Siria
• Ministerul Apărării din Finlanda a anunțat că a blocat șapte tranzacții imobiliare care implicau doi cumpărători ruși, pe motiv că aprobarea acestor achiziții ar putea amenința securitatea națională
• Kremlinul a anunțat că armata rusă va răspunde „obligatoriu” la atacul ucrainean lansat, potrivit Moscovei, împotriva unui aerodrom militar rus din regiunea Taganrog cu ajutorul a 6 rachete americane ATACMS
• Compania petrolieră de stat din Rusia, Rosneft, a încheiat un acord referitor la furnizarea unei cantităţi de aproape 500.000 de barili de ţiţei pe zi (bpd) către compania indiană de rafinare Reliance, acesta fiind cel mai mare contract energetic semnat vreodată între cele două ţări
• Bilanţul atacului rus cu rachete care a vizat marţi oraşul Zaporojie, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei, a crescut la 10 morţi după descoperirea cadavrului unei femei
• Comandantul forțelor armate ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, a vizitat frontul de la Pokrovsk și a examinat situația de luptă înainte de a da noi ordine pentru a îmbunătăți linia defensivă

Administrația Biden a anunțat joi un alt ajutor militar pentru Ucraina, fără a dezvălui cantitatea armelor sau conținutul pachetului, într-o încercare de a furniza cât mai multă muniție, înainte de sosirea lui Donald Trump la Casa Albă, pe fondul îngrijorărilor că acesta va stopa sau micșora ajutorul, relatează Reuters.

Europa ar trebui să-și asume cea mai mare parte a sarcinii de a sprijini Kievul cu arme pentru a descuraja Rusia, potrivit lui Donald Trump, care a susținut că trupele europene ar trebui să supravegheze încetarea focului, după încheierea luptelor, relatează Wall Street Journal.

Șeful NATO, Mark Rutte, le-a cerut joi statelor membre ale Alianţei să treacă la o „mentalitate de război” şi să-şi crească bugetele Apărării către 3% din PIB şi, de asemenea, producţia militară pentru a fi pregătite în faţa ameninţărilor Rusiei, a căreia agresiune lansată împotriva Ucrainei a provocat până în prezent, potrivit lui, peste un milion de victime, morţi şi răniţi însumaţi în ambele tabere, scriu agenţiile Reuters şi DPA.

Alexandr Dughin, considerat ideologul regimului președintelui rus Vladimir Putin, a amenințat din nou țările din Europa de Est, inclusiv România, într-un interviu acordat politologului american John J. Mearsheimer. „Europa de Est va fi ori neutră, ori a noastră”, a afirmat Dughin, care l-a invocat explicit pe fostul candidat la președinția României Călin Georgescu.

Miniştrii de externe din şase state europene, reuniţi joi la Berlin, şi-au reafirmat susţinerea pentru Ucraina pe calea sa „ireversibilă” către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict, scriu agențiile AFP şi DPA.

Şefii diplomaţiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit au discutat în capitala germană la o reuniune la care a participat de asemenea noua reprezentantă pentru politică externă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, şi la finalul căreia au semnat un document pe care l-au denumit „Declaraţia de la Berlin”, în contextul în care ipoteza unor negocieri de pace între Ucraina şi Rusia capătă tot mai multă consistenţă odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

„Vom continua să sprijinim Ucraina pe calea ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, se arată în declaraţia în care cele şase state subliniază că doresc să ofere Ucrainei „garanţii de securitate complete, inclusiv un sprijin militar şi financiar fiabil pe termen lung”.

„Nu pot exista negocieri privind pacea în Ucraina fără ucraineni şi fără europeni împreună cu ei”, adaugă declaraţia comună, care insistă asupra necesităţii consolidării capacităţilor comune de apărare în UE, întrucât „pacea în Ucraina şi securitatea în Europa sunt indisociabile”, potrivit Agerpres.

Aliaţii europeni ai Ucrainei se tem de o dezangajare a Statelor Unite din acest conflict, sau chiar de presiuni din partea viitorului preşedinte Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Moscova nefavorabil Kievului, presiuni ce s-ar putea manifesta şi prin diminuarea ori sistarea ajutorului american pentru Ucraina.

În urma unei discuţii avute sâmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, Trump a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia.

Ambasada rusă în țara noastră a reacționat joi la declarațiile ministrului Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, care a denunțat în urmă cu două zile „acţiunile agresive ale Rusiei” la Marea Neagră, reprezentanța diplomatică susținând că oficialul român face o „afirmație nefondată”.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a criticat utilizarea de către Ucraina a rachetelor furnizate de SUA pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, într-un interviu pentru revista Time publicat joi, declarațiile acestuia sugerând că noul lider de la Casa Albă va modifica politica SUA față de Ucraina, scrie Reuters.

Lunetiștii ruși utilizează puști de precizie și muniții din Uniunea Europeană și Statele Unite în pofida sancțiunilor, Rusia reușind să obținând armele prin intermediul unor țări terțe, arată o investigație media comună, publicată de The Insider.

Președintele rus Vladimir Putin susține eforturile premierului ungar Viktor Orban de a obține o încetare a focului de Crăciun în Ucraina și un schimb major de prizonieri de război, a declarat joi Kremlinul, chiar dacă Kievul a părut să respingă ideea.

Asasinat la Moscova: Inginerul rus responsabil de modernizarea rachetelor de croazieră a fost împușcat mortal, scrie presa ucraineană

Premierul polonez Donald Tusk a declarat joi că în prezent nu există planuri de a trimite trupe străine în Ucraina când se va ajunge la încetarea focului și că orice astfel de decizie cu privire la trupele poloneze va fi luată la Varșovia, transmite Reuters.

„Vom lucra cu Franța la o soluție care va proteja, mai presus de toate, Europa și Ucraina de reluarea conflictului, dacă se poate ajunge la un acord”, a adăugat el în timpul unei conferințe comune la Varșovia cu președintele francez Emmanuel Macron.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a avut joi discuții cu președintele chinez Xi Jinping, în timpul cărora au discutat despre crizele din Ucraina și Siria, a informat agenția de presă de stat TASS, citată de Reuters.

Medvedev a spus că Rusia este pregătită pentru discuții de pace cu Ucraina, dar numai dacă Kievul va înțelege realitățile de pe teren, conform TASS.

Ministerul Apărării din Finlanda a anunțat joi că a blocat șapte tranzacții imobiliare care implicau doi cumpărători ruși, pe motiv că aprobarea acestor achiziții ar putea amenința securitatea națională.

Kremlinul a declarat joi că armata rusă va răspunde „obligatoriu” la atacul ucrainean lansat, potrivit Moscovei, împotriva unui aerodrom militar rus din regiunea Taganrog cu ajutorul a şase rachete americane ATACMS, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Va urma un răspuns: el va veni la momentul şi în modul care vor fi considerate adecvate. Dar va urma cu siguranţă”, a insistat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă.

Peskov a subliniat că armata rusă a făcut miercuri o declaraţie „clară şi absolut lipsită de ambiguitate” în acest sens.

Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri, într-un comunicat, că acest gen de atac „nu va rămâne fără răspuns şi vor fi luate măsuri corespunzătoare”, a adăugat el.

Recent, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat, ca răspuns la lovituri similare, că Moscova va ataca centre de decizie de la Kiev cu racheta sa hipersonică experimentală Oreşnik, care poate transporta un focos nuclear, şi ţările occidentale care ajută Ucraina să atace teritoriul rus.

Purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh, a declarat miercuri că Rusia ar putea lovi Ucraina zilele următoare cu încă o rachetă balistică Oreşnik, după un prim atac efectuat astfel pe 21 noiembrie asupra unei fabrici de armament din oraşul ucrainean Dnipro.

În pofida ameninţărilor recente din partea lui Vladimir Putin, atacurile ucrainene cu ajutorul rachetelor occidentale împotriva teritoriului rus au continuat miercuri, potrivit Moscovei.

Luna trecută, preşedintele american Joe Biden a dat pe final de mandat undă verde cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de lovire a unor ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachete ATACMS, autorizaţie dată apoi şi de Marea Britanie şi Franţa pentru folosirea astfel a rachetelor Storm Shadow/SCALP. De atunci, armata ucraineană a efectuat mai multe raiduri asupra unor ţinte în Rusia cu astfel de rachete, ce au o rază de acţiune de 300 de kilometri, în timp ce pe frontul din estul Ucrainei trupele ruse au continuat să avanseze.

Compania petrolieră de stat din Rusia, Rosneft, a încheiat un acord referitor la furnizarea unei cantităţi de aproape 500.000 de barili de ţiţei pe zi (bpd) către compania indiană de rafinare Reliance, acesta fiind cel mai mare contract energetic semnat vreodată între cele două ţări, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Contractul, care se întinde pe o perioadă de 10 ani, este echivalent cu 0,5% din oferta mondială de petrol şi are o valoare de aproape 13 miliarde de dolari, la preţurile actuale. Acest contract va consolida şi mai mult relaţiile dintre India şi Rusia, care este supusă unor multiple sancţiuni occidentale din cauza invaziei din Ucraina.

Petrolul rusesc reprezintă deja mai mult de o treime din importurile de energie ale Indiei. Această ţară a devenit cel mai mare importator de ţiţei rusesc după ce Uniunea Europeană, care anterior era cel mai mare cumpărător de ţiţei rusesc, a impus sancţiuni asupra importurilor de petrol rusesc, ca răspuns la invazia din Ucraina.

India nu aplică niciun fel de sancţiuni petrolului rusesc, astfel că firmele de rafinare din India au profitat de posibilitatea de a se aproviziona cu ţiţei rusesc ieftin. Sancţiunile occidentale au făcut petrolul rusesc mai ieftin, cu trei până la patru dolari per baril, faţă de ţiţeiul din alte zone.

Creşterea importurilor de petrol rusesc ale Indiei are repercursiuni pentru producătorii de petrol din Orientul Mijlociu. În rândul producătorilor de ţiţei există o concurenţă intensă pentru cucerirea pieţei din India, care este una din pieţele energetice cu cel mai puternic ritm de creştere, şi devine şi un important motor al cererii mondiale, pe măsură ce apetitul de petrol al Chinei, cel mai mare importator mondial, dă semne de încetinire.

Conform termenilor contractului, Rosneft urmează să livreze Reliance 20-21 de tancuri petroliere de tip Aframax (80.000 până la 100.000 de tone) de diferite tipuri de ţiţei rusesc şi trei cargouri de până la 100.000 de tone fiecare de păcură în fiecare lună, susţin sursele citate de Reuters. Livrările ar urma să fie făcute către complexul de rafinare de la Jamnagar, statul Gujarat din vestul Indiei, care este cel mai mare complex de acest tip din lume.

Livrările ar urma să înceapă în luna ianuarie 2025 şi vor continua timp de 10 ani, cu opţiunea prelungirii pentru încă 10 ani. Sursele au precizat că Reliance şi Rosneft vor revizui în fiecare an termenii referitori la preţuri şi volume de livrări, pentru a ţine cont de evoluţiile de pe piaţa petrolieră. (Agerpres)

Bilanţul atacului rus cu rachete care a vizat marţi oraşul Zaporojie, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei, a crescut la zece morţi după descoperirea cadavrului unei femei, a anunţat joi guvernatorul regional Ivan Fedorov, relatează AFP și Agerpres.

O persoană se află încă sub dărâmături, a adăugat Fedorov.

Douăzeci şi două de persoane au fost rănite în timpul acestui bombardament care a distrus, printre altele, o clinică şi o clădire de birouri din centrul oraşului, a mai spus el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat marţi „un atac brutal” şi a cerut din nou ţărilor occidentale să furnizeze mai multe sisteme de apărare antiaeriană Ucrainei, în special baterii Patriot americane, pentru a salva „mii de vieţi” de „teroarea rusă”.

Un oficial american a avertizat miercuri că Rusia ar putea lovi Ucraina „în zilele următoare” cu o rachetă balistică hipersonică experimentală Oreşnik, drept răspuns, potrivit Moscovei, la loviturile ucrainene cu rachete ATACMS asupra Rusiei.

Un alt atac rus lansat vineri asupra oraşului Zaporojie s-a soldat cu 10 morţi, în contextul intensificării loviturilor ruse asupra ţintelor civile din Ucraina.

Comandantul forțelor armate ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, a vizitat frontul Pokrovsk și a examinat situația de luptă înainte de a da noi ordine pentru a îmbunătăți linia de apărare și a distruge mai eficient forțele ruse, potrivit Ukrainska Pravda și The Kyiv Independent.

Sinteza celor mai recente evenimente:

• Rusia fierbe. Ajutorul american pentru Kiev, care are la bază activele rusești înghețate, este „un furt”, spune Moscova
• Ucrainenii au atacat o bază militară rusească cu 6 rachete ATACMS, susține Moscova, care promite răzbunare
• Kievul a afirmat miercuri că nu a „discutat” cu Viktor Orban despre o posibilă încetare a focului de Crăciun cu Rusia, precum şi despre un schimb important de prizonieri, respingând astfel afirmaţiile premierului ungar conform cărora preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski „a refuzat” această idee
• Scenariu neașteptat privind Ucraina luat în calcul de Germania și Polonia: trimiterea de soldați străini, în cadrul unei misiuni de menținere a păcii
• Zelenski a răbufnit la adresa lui Orban, după discuția la telefon cu Putin: „Sperăm că măcar nu-l va suna pe Bashar al-Assad, să-i asculte prelegerile”
• Stare de urgenţă în sectorul energetic din Republica Moldova. Transnistria riscă să rămână fără gaze de la Gazprom
• „Pozițiile noastre au fost distruse”. Kievul, în fața celui mai mare eșec militar din ultimele luni, după ce rușii au ajuns la doar 3 km de orașul-strategic Pokrovsk
• Rusia ar putea lansa în curând o nouă rachetă hipersonică în Ucraina, dar americanii sunt optimiști: Oreșnik nu va revoluționa câmpul de luptă
• Moscova e neînduplecată în privința concesiilor pentru încheierea războiului. Zaharova, după ce Trump a cerut armistițiu imediat: „Aceşti oameni au o memorie scurtă”
• UE își întărește granițele cu Rusia și Belarus: Cum arată planul noului vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu securitatea în fața „războiului hibrid” condus de ruși
• După vizita la Trump, Viktor Orban l-a sunat pe Putin. Cei doi au vorbit o oră despre conflictul din Ucraina: „Sunt cele mai periculoase săptămâni ale războiului”
• Cât poate rezista armata Kievului dacă Donald Trump taie ajutorul militar? Estimarea unui oficial ucrainean
• Bulgaria amenință că oprește livrarea gazelor rusești către Europa Centrală dacă gigantul Gazprom nu plăteşte
• Rusia analizează un posibil schimb de prizonieri cu SUA, pentru a îmbunătăți relații cu administrația Trump. Ce prizonieri pot fi incluși
• Rebelii sirieni au fost ajutați de Ucraina să doboare regimul lui Bashar al-Assad și să umilească Rusia – Washington Post
• Rusia a învățat cum să influențeze alegerile, spune șefa diplomației UE: „Văd exemplele din România”
• Guvernul de la Kiev a aprobat acordul cu România pentru construirea unui pod rutier peste râul Tisa
• Cancelarul german Olaf Scholz le-a adresat companiilor germane apelul de a investi în Ucraina, care în opinia lui este „o viitoare membră a Uniunii Europene”
• Armata rusă a revendicat recucerirea a două localităţi în regiunea Kursk, la graniţa cu Ucraina, unde trupele ucrainene ocupă câteva sute de kilometri pătraţi în urma ofensivei-surpriză lansate în august
• Ministerul rus de Externe susține că relațiile cu Statele Unite sunt atât de tensionate încât cetățenii ruși ar trebui să evite să călătorească în Statele Unite, Canada și în unele țări din Uniunea Europeană, deoarece riscă să fie „vânați” de autoritățile americane
• Armata ucraineană a anunțat că a lovit peste noapte un depozit de petrol din regiunea rusă Briansk
• Rusia a pierdut 757.340 de soldați de la începutul războiului, potrivit Kievului