Război în Ucraina, ziua 1146: Veste nesperată pentru Kiev de la Berlin / Rușii au continuat să bombardeze orașele ucrainene după atacul sângeros asupra Sumî / Kremlinul susține că a țintit personal militar
Kaja Kallas a cerut luni „presiune maximă” asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului, apelul șefei politicii externe a UE venind la o zi după atacul rusesc cu rachete asupra orașului Sumî în care au murit cel puțin 34 de persoane. „Cred că trebuie să punem presiune, presiune maximă, asupra Rusiei pentru a pune cu adevărat capăt acestui război, pentru că este nevoie de două părți care să vrea pacea. Toți cei care doresc ca uciderile să înceteze ar trebui să exercite o presiune maximă”, a declarat Kaja Kallas la Luxemburg, unde a sosit pentru o reuniune a miniștrilor de externe ai UE.
Evoluțiile de luni, ziua 1146 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe vicepreședintele american JD Vance că „justifică cumva” invazia brutală a Rusiei în Ucraina, acesta fiind cel mai critic comentariu pe care liderul de la Kiev l-a făcut la adresa oficialului american după schimbul lor aprins de replici din Biroul Oval de la Casa Albă, din februarie, a scris luni Politico.
De 34 de zile, Rusia refuză în mod deschis să respecte orice încetare a focului, dovadă că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, rămâne concentrat pe continuarea războiului, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în mesajul său video de luni seară.
„Au trecut 34 de zile de când Ucraina a răspuns pozitiv la propunerea SUA de încetare totală și necondiționată a focului – de a fi oprite toate loviturile precum cele asupra orașelor Sumî, Krivoi Rog, Dnipro, Kupiansk și Berîslav, precum și de-a lungul întregii linii a frontului. Și, de 34 de zile, Rusia ignoră în mod deschis acest lucru. Astăzi – la fel ca de-a lungul anilor – Putin este concentrat pe continuarea războiului”, spune liderul ucrainean.
Zelenski remarcă de asemenea că propagandiștii statului rus își pregătesc publicul pentru ideea că diplomația și negocierile nu vor aduce rezultate.
„Și există un singur motiv pentru asta – cei de la Moscova nu se teme deloc în acest moment. Și dacă nu există o presiune suficient de puternică asupra Rusiei, ei vor continua să facă ceea ce sunt obișnuiți să facă – vor continua războiul”. (Ukrainska Pravda)
Nou atac al rușilor, cu rachetă balistică și bombe ghidate, asupra oraşului Sumî
Forţele aeriene ucrainene au anunţat că o nouă rachetă balistică rusească şi bombe ghidate au vizat luni seara oraşul Sumî din nord-estul ţării, la o zi după ce un atac cu rachete a ucis 35 de persoane în acest oraş, potrivit celui mai recent bilanţ, informează Reuters.
Un comunicat al Forţelor aeriene ucrainene anunţa, luni seara, că o rachetă balistică a fost lansată asupra Sumî, iar peste 20 de minute, un al doilea comunicat a afirmat că avioanele ruseşti lansează bombe ghidate asupra oraşului.
Radiodifuzorul public Suspilne a raportat o explozie, fără a da alte detalii.
Oficialii locali au declarat că atacul cu rachetă a avut loc la periferia oraşului şi nu au raportat victime. Sunt efectuate verificări pentru a determina amploarea pagubelor, scrie News.ro.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, în discursul său video de luni seară, că bilanţul victimelor atacului de duminică de la Sumî a ajuns la 35 de morţi şi 119 răniţi. Patruzeci de persoane au fost spitalizate, dintre care 11 în stare gravă.
Rușii vizează un oraș strategic care a mai fost sub ocupația lor
Forțele ruse au încercat să străpungă pozițiile defensive ucrainene, cu blindate și vehicule motorizate, și să trimită trupe, prin intermediul unui desant aerian, în apropierea orașului-cheie Vovceansk din regiunea Harkov, a anunțat luni gruparea de forțe Hortiția („Est”) din cadrul armatei ucrainene, potrivit publicației The Kyiv Independent.
Dmitri Peskov: Rusia și SUA sunt abia la începutul drumului către normalizarea relațiilor / Ce spune despre un summit Trump-Putin
Kremlinul a exclus luni posibilitatea unor „rezultate rapide” în negocierile de normalizare a relațiilor ruso-americane, având în vedere complexitatea temelor de abordat, deși a descris drept utile și eficiente discuțiile cu oficialii americani, printre care a menționat și întâlnirea pe care președintele rus Vladimir Putin a avut-o vineri cu emisarul special al președintelui SUA, Steve Witkoff.
Şeful diplomaţiei române, Emil Hurezeanu, a participat luni, la Luxemburg, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe (CAE) din statele membre ale UE, ocazie cu care a pledat atât pentru continuarea presiunii asupra Rusiei prin adoptarea unui nou pachet de măsuri restrictive, cât şi pentru consolidarea regimului de sancţiuni privind acţiunile hibride ale Rusiei.
Operatorii dronelor de tipul FPV („first person view”) din cadrul unității de recunoaștere aeriană Terra, parte a Brigăzii a 3-a de asalt separat din Ucraina, au reușit să detecteze și să lovească un obuzier M-1989 Koksan, de origine nord-coreeană.
Bombardamentul a avut loc în regiunea Kursk din Rusia, scrie publicația ucraineană Defense Express.
Pe cine dă vina Trump pentru războiul din Ucraina
Ucraina este pregătită să achiziționeze zece sisteme de apărare antiaeriană Patriot fabricate în SUA, în schimbul sumei de 15 miliarde de dolari, pentru a proteja orașele dens populate în fața atacurilor cu rachete și drone rusești, a afirmat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat CBS News.
Donald Trump dă vina pe Vladimir Putin, Joe Biden şi Volodimir Zelenski pentru războiul din Ucraina, noile sale declaraţii intervenind după ce Rusia a încercat să explice atacul mortal asupra oraşului ucrainean Sumî din Duminica Floriilor prin faptul că a lovit o reuniune militară, în timp ce Trump declarase anterior că „a înţeles” că atacul ar fi fost o „greşeală”.
De asemenea, Trump l-a acuzat pe Zelenski că nu este „competent”.
Kremlinul a avertizat luni Berlinul să nu furnizeze Ucrainei rachete Taurus, afirmând, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că propunerea viitorului cancelar Friedrich Merz riscă să ducă la escaladarea conflictului care durează de mai bine de trei ani.
Membrii NATO discută stabilirea unei ținte a cheltuielilor pentru apărarea civilă și sprijinul pentru Ucraina peste cheltuielile militare propriu-zise, a declarat, luni, premierul Suediei Ulf Kristersson.
Președintele american Donald Trump l-a acuzat din nou, luni, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „a permis” declanșarea războiului Rusiei asupra Ucrainei.
Lavrov susține că în locația din Sumî atacată de Rusia se aflau militari ucraineni și occidentali
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat, într-un interviu acordat luni ziarului Kommersant, că militari ucraineni și occidentali se aflau în locația atacată duminică de Rusia în orașul ucrainean Sumî, unde cel puțin 34 de persoane au fost ucise și alte 117 au fost rănite de două rachete balistice Iskander-M, informează agenția spaniolă de presă EFE, citată de Agerpres.
Ministerul rus al Apărării a susținut că a ucis cel puțin 60 de militari ucraineni în acest atac.
„Avem date despre cine se afla în instalațiile care au fost atacate la Sumî. Acolo era o altă întâlnire a șefilor militari ucraineni cu colegii lor occidentali”, a susținut șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.
În Ucraina „militarii din țările NATO sunt cei care comandă”, iar acest lucru „îl știe toată lumea”, a mai spus Lavrov, care a subliniat că dreptul umanitar internațional „interzice strict amplasarea instalațiilor militare și a armamentului în infrastructuri civile”.
Sâmbătă, cu o zi înaintea atacului rusesc, un primar ucrainean din regiunea Sumî l-a acuzat pe guvernatorul regional că pune în pericol locuitorii capitalei omonime a provinciei prin organizarea acolo duminică a unei ceremonii pentru decorarea unor militari din Brigada 117 de Apărare Teritorială a armatei ucrainene.
Trupele ucrainene de pe frontul de est au anunțat că au respins un asalt rusesc în direcția orașului-cheie Pokrovsk, din regiunea Donețk, reușind să distrugă un tanc inamic și echipajul acestuia cu ajutorul unei rachete Javelin și a unei drone de atac, potrivit Grupării Operațional-Strategice Hortiția, responsabilă cu defensiva ucraineană pe aceest sector de front, scrie luni publicația ucraineană Defense Express.
Uniunea Europeană intenţionează să anunţe, la începutul lunii mai, care sunt paşi necesari pentru eliminarea combustibililor fosili ruseşti, în ideea de a realiza un echilibru între obiectivul reducerii dependenţei de importurile din Rusia şi necesitatea de a reduce costurile cu energia pentru sectorul industrial.
Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, afirmă că Alianța Nord-Atlantică (NATO) „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este relevantă și astăzi, scrie luni The Kyiv Independent.
Rușii vin cu propriile explicații după atacul sângeros cu rachete de la Sumî
Cum relatează presa rusă despre atacul din Sumî care a ucis peste 30 de persoane: „provocare înscenată”. Versiunea Moscovei: Cei uciși sunt soldați
Vladimir Soloviov a catalogat atacul din Sumî drept o „încercare tradițională a autorităților ucrainene de a deraia orice posibilitate de negociere”, în cadrul emisiunii sale difuzată de postul de stat Rossia 24, relatează publicația independentă The Moscow Times.
Ministerul rus al Apărării susține că în atacul cu rachete de duminică asupra orașului ucrainean Sumî a fost lovită o reuniune a unor ofițeri din comandamentul armatei ucrainene, iar peste 60 de militari au fost uciși, transmite agenția de stat rusă TASS.
Potrivit autorităților de la Kiev, cei uciși – cel puțin 34 de persoane – erau oameni simpli care mergeau la biserică la slujba de Florii.
Prima reacție a Kremlinului după atacul rusesc care a ucis 34 de oameni în Sumî: „Vă reamintesc declarația repetată a președintelui nostru”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinul a susținut luni că Rusia lovește doar ținte militare sau legate de armată, când a fost întrebat despre atacul lansat duminică de Rusia asupra orașului Sumî, unde au fost ucise cel puțin 34 de persoane.
Ungaria nu va fi de acord ca o parte a misiunii de instruire militară a Uniunii Europene să aibă loc în interiorul Ucrainei, deoarece s-ar risca o escaladare a războiului, a declarat luni ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
Ungaria se va opune, de asemenea, oricăror sancțiuni asupra importurilor de energie din Rusia, a adăugat Szijjarto într-o conferință de presă pe care a ținut-o în Luxemburg, după o reuniune a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene. (Reuters)
Doi moldoveni și doi ruși, reținuți de FSB și acuzați că pregăteau atacuri teroriste în Rusia, după ce „au fost recrutați și instruiți în Moldova”. Ce scrie presa rusă
Serviciul Federal de Securitate rus a anunțat, luni, reținerea a doi cetățeni moldoveni și a doi cetățeni ruși, despre care susține că au fost recrutați de serviciile ucrainene, în Republica Moldova, pentru a comite atentate în Rusia. Planurile lor au fost detaliate de FSB în trei comunicate, în care a acuzat Republica Moldova că este complice în acțiunile serviciilor de la Kiev privind „recrutarea și instruirea agenților”, pentru ca aceștia să comită „acte de sabotaj și terorism” în Rusia.
Pierderile de anul acesta ale armatei ruse – evaluare britanică
Armata rusă avut anul acesta în Ucraina pierderi de aproximativ 138.000 de oameni, aici fiind incluși atât cei morți, cât și cei răniți în lupte, estimează ministerul britanic al apărării.
„În martie 2025, media zilnică a victimelor ruse a fost de aproximativ 1.300, conform rapoartelor Statului Major ucrainean. Aceasta a crescut de la 1.250 în februarie 2025, dar rămâne sub rata zilnică foarte ridicată de aproape 1.600 de la sfârșitul anului 2024”, notează sursa citată.
„Creșterea numărului de victime a continuat până la începutul lunii aprilie 2025 și reflectă foarte probabil intensificarea atacurilor rusești de-a lungul liniei frontului. Este probabil ca forțele rusești să încerce să refacă elanul pe linia frontului după o perioadă de atacuri mai reduse în primele luni ale anului. În ciuda unei linii de front relativ statice, numărul victimelor rusești raportate până în prezent în 2025 rămâne semnificativ mai mare decât în primăvara anului 2024, când rata zilnică a victimelor rusești înregistrate a fost constant sub 1.000. De la invadarea Ucrainei, Rusia a suferit probabil mai mult de 920.000 de pierderi totale”, a mai transmis ministerul britanic al apărării.
Armata ucraineană a lovit instalații rusești din domeniul energiei de opt ori în ultimele 24 de ore, a afirmat Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit agenției TASS.
„Regimul de la Kiev, încălcând acordurile ruso-americane de încetare a loviturilor asupra instalațiilor energetice timp de 30 de zile începând cu18 martie, continuă atacurile unilaterale asupra instrastructurii energetice rusești”, susține sursa citată.
Friedrich Merz ia în calcul să furnizeze Ucrainei rachete Taurus pentru a ținti Crimeea și podul Kerci.
Viitorul cancelar german Friedrich Merz a sugerat că rachetele Taurus cu rază lungă de acțiune, dacă ar fi livrate Ucrainei, ar putea fi utilizate pentru a ținti infrastructura militară strategică rusă din Crimeea ocupată, inclusiv Podul Kerci.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe Donald Trump, într-un interviu difuzat duminică de canalul de televiziune american CBS, să se deplaseze în Ucraina pentru a constata devastarea cauzată de agresiunea rusă, informează AFP.
Interviul, acordat pentru emisiunea 60 Minutes, a fost înregistrat înainte de atacul rus care a făcut duminică cel puțin 34 de morți la Sumî, în nord-estul Ucrainei, suscitând condamnări pe plan internațional.
Adresându-se indirect președintelui american, Zelenski a declarat: ‘Vrem să veniți să vedeți. Credeți că înțelegeți ce se întâmplă aici. Foarte bine, vă respectăm decizia’.
„Însă, vă rugăm, înainte de a lua orice decizie, înainte de orice formă de negociere, veniți să vedeți oamenii, civilii, luptătorii, spitalele, bisericile, copiii, distruși sau morți. Veniți, vedeți și apoi să avansăm un plan pentru a pune capăt războiului”, a subliniat Zelenski.
„Veți înțelege ce a făcut Putin”, a adăugat președintele ucrainean.
ISW: „Oficialii ruși insistă în mod fals că Ucraina – și nu Rusia – e cea care nu e dispusă la dialog”
Ce spune Institutul pentru Studiul Războiului în ultima sa evaluare:
- „Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este puțin probabil ca actualele negocieri dintre SUA și Rusia să conducă la „rezultate rapide ca fulgerul”, contrar obiectivului declarat al președintelui american Donald Trump de a obține o încetare generală a focului și un acord de pace durabil în Ucraina în viitorul apropiat.
- Orice viitoare încetare generală a focului sau acord de pace trebuie să includă mecanisme solide de monitorizare, având în vedere eforturile continue ale Kremlinului de a prezenta Ucraina ca încălcând încetarea focului privind loviturile la distanță asupra infrastructurii energetice, fără a furniza dovezi ale acestor lovituri și în ciuda lipsei de detalii publice cu privire la termenii încetării focului. Rămâne neclar ce mecanisme de monitorizare ar putea folosi Occidentul pentru a impune și urmări o viitoare încetare generală a focului sau dacă Kremlinul ar accepta astfel de mecanisme.
- Oficialii ruși continuă să folosească termenii vagi ai actualei încetări a focului privind atacurile cu rază lungă de acțiune împotriva infrastructurii energetice și negocierile în curs privind încetarea focului într-un efort de a prezenta în mod fals Ucraina – și nu Rusia – drept cea care nu e dispusă să se angajeze într-un dialog constructiv.”
Președintele american Donald Trump a calificat drept „teribil” atacul lansat duminică de Rusia asupra orașului Sumî, unde au fost ucise cel puțin 34 de persoane, dar a precizat că i s-a spus că „au făcut o greșeală”, fără a detalia cine anume i-a transmis asta.
Atacurile de peste noapte ale Rusiei au provocat un incendiu la o benzinărie din Zaporojie, au rănit cel puțin opt persoane și au deteriorat case în partea de sud-est a Ucrainei, au declarat luni oficiali regionali.
Nimeni nu a fost rănit în incendiul de la benzinărie, izbucnit în urma unui atac cu drone asupra regiunii, a declarat Ivan Fedorov, guvernatorul regiunii Zaporojie, care a publicat și o fotografie cu incendiul:
La sfârșitul lunii martie, SUA au spus că au ajuns la o înțelegere cu Rusia și Ucraina privind două acorduri de încetare a focului, inclusiv unul care ar interzice loviturile asupra infrastructurii energetice a celeilalte țări. Ambele părți s-au acuzat reciproc, în mod repetat, de încălcarea acestor înțelegeri.
Nu a fost imediat clar dacă benzinăria din Zaporojie a fost o țintă a atacului sau dacă incendiul a fost provocat de resturile căzute de la o dronă distrusă, notează Reuters.
Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a spus luni că speră ca Donald Trump și administrația sa să vadă că Vladimir Putin „își bate joc de bunăvoința lor”, declarația venind după atacul cu rachete al Moscovei asupra orașului ucrainean Sumî.
„Ucraina a acceptat necondiționat o încetare a focului în urmă cu peste o lună. Atacurile odioase de la Krivoi Rog și Sumî sunt răspunsul batjocoritor al Rusiei”, a declarat Sikorski la sosirea la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Luxemburg.
„Sper ca președintele Trump și administrația americană să vadă că liderul Rusiei își bate joc de bunăvoința lor și sper să fie luate deciziile care trebuie luate”, a adăugat el. (Reuters)
Sinteza celor mai recente evenimente:
- Cel puțin 34 de persoane au fost ucise, iar alte peste 100 au fost rănite, într-un atac cu rachete balistice lansat de forțele ruse duminică dimineață asupra orașului Sumî din nordul Ucrainei. A fost cel mai sângeros atac lansat de Rusia asupra civililor din acest an.
- Emisarul SUA pentru Ucraina acuză că atacul rusesc din Sumî „depășește orice limită a decenței” / Reacțiile liderilor europeni.
- Atacul rusesc asupra Sumî este un „semnal” pentru Ucraina și SUA după o întâlnire-cheie, susține un expert
- „Există un punct în care trebuie să faci sau să taci”. Trump, noi declarații despre pacea în Ucraina.
- Kremlinul respinge posibilitatea unor „rezultate imediate” în fața solicitărilor făcute de Trump cu privire la războiul din Ucraina.
- VIDEO Primele imagini cu sistemul laser ucrainean Tryzub. Noi detalii despre armă, prezentate de un oficial militar.
INTERVIURILE HotNews.ro