Lupta impotriva propagandei de la Kremlin: ce solutii cauta Republica Moldova

Republica Moldova face pasi timizi pentru a se opune propagandei de la Kremlin, insa deocamdata doar la nivel de initiative ale unor ONG de media. Guvernul moldovean si celelalte institutii publice sunt deocamdata imune la avertismentele societatii civile, iar propaganda rusa – prin intermediul mass-media de la Moscova – continua sa detina monopolul asupra spatiului informational al Republicii Moldova, mai ales in sfera audiovizualului.

Pe parcursul ultimelor săptămâni au fost organizate câteva evenimente menite să atenționeze atât publicul, cât și autoritățile, asupra pericolelor războiului informațional declanșat de regimul lui Putin.

Campaniile de propagandă ale Federației Ruse aduc prejudicii reale securității multor țări europene, în special, celor din Est. Obiectivul lor principal este discreditarea noțiunii de democrație, subminarea guvernelor legitime din regiune și consolidarea puterii politice și militare a Rusiei. La această concluzie au ajuns participanții unei conferinţe internaţionale organizate de către Asociaţia Obştească „Arena Civică”, în parteneriat cu Asociaţia pentru Jurnalism European şi Academia Antreprenorului, organizate la Chișinău cu ocazia Zilelor Libertății Presei.

Directorul Serviciului Nord-Caucazian al Europei Libere, Aslan Doukaev, citat de IPN.md, a declarat în cadrul acestei conferințe că Statele Unite şi Uniunea Europeană ar trebui să susţină mai activ companiile media capabile să destructureze propaganda ostilă a Federaţiei Ruse. ”Instituţiile care reglementează activitatea mass-media din Europa şi America de Nord ar trebui să interzică posturile ruseşti care se fac responsabile de incitare la ură şi la război”, a mai declarat Aslan Doukaev.

Roman Shutov, director adjunct al asociației „Telekritika” din Ucraina, a declarat că problema securităţii informaţionale în Republica Moldova poate fi soluţionată cu ajutorul Guvernului, ONG-urilor şi structurilor donatoare. „Asiguraţi producţia propriilor filme şi cărţi, ziare şi materiale de televiziune. Nu lăsaţi principalele canale mass-media în mâna forţelor pro-ruse, stopaţi incitarea la ură şi separatism. Acest lucru poate să fie suficient pentru a preveni un dezastru. Faceţi în aşa fel încât această idee să fie înţeleasă de Guvern, preluată de sectorul ONG-urilor şi susţinută de donatori internaţionali”, a notat Roman Shutov.

Anterior, la finele lunii aprilie, experți media, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, sociologi și lideri de opinie au discutat despre măsurile care ar trebui luate pentru contracararea propagandei ruse în R. Moldova și protejarea spațiului mediatic autohton. La conferința „Soluții pentru războiul informațional purtat de Rusia” nu au fost prezenți însă reprezentanții autorităților, cei care, în opinia participanților, ar trebui să fie primii interesați de căutarea unor soluții la această problemă. Evenimentul a fost organizat de Baltic to Black Sea Alliance în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent.

Dezbaterile s-au axat pe Documentul de politici elaborat de”Baltic to Black Sea Alliance” pentru factorii de decizie din Țările Baltice, Ucraina, Georgia și Moldova, ca reacție la utilizarea informațiilor în calitate de armă de către Rusia. ”Este necesar să se răspundă la acest fenomen, însă nu cu aceeași monedă; reacția trebuie să fie corectă din perspectiva democratică”, a menționat în cadrul conferinței președinta Baltic to Black See Alliance, Sarmite Elerte, citată de media-azi.md.

Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă de la Chișinău, a atras atenția asupra faptului că, deși mass-media din Federația Rusă nu satisface standardele internaționale privind presa liberă, in R. Moldova această presă de proastă calitate este consumată la scară largă. În opinia Alinei Radu, acest lucru se întâmplă din mai multe cauze – pentru că nu avem o scanare serioasă a produselor mediatice rusești care ajung în R. Moldova și, nu în ultimul rând, pentru că politicienii autointitulați ”proeuropeni” de la Chișinău ar servi ”alte interese decât cele ale cetățenilor noștri”.

În opinia lui Petru Macovei, directorul Asociației presei Independente, autoritățile moldovene nu au o strategie de contracarare a războiului informațional. ”Deși ONG-urile de media au prezentat propuneri și inițiative foarte bune, cum ar fi, de exemplu, adoptarea unui nou Cod al audiovizualului” nu s-a ținut cont de ceea ce am spus noi”, a mai afirmat directorul API.

Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, declara recent pentru site-ul independent.md că neîncrederea cetăţenilor Moldovei faţă de mass-media naţională se explică inclusiv prin influenţa propagandei ruseşti.

„Cât de mare este influenţa presei ruseşti asupra moldovenilor o arată sondajele sociologice. 15% dintre respondenţi au răspuns că au încredere în presa rusească, pe când în cea moldovenească – 13%, iar în cea românească sau europeană – doar 7%. În ceea ce priveşte obiectivitatea şi veridicitatea informaţiei, 60% dintre moldoveni consideră că cele mai veridice ştiri le difuzează primul post de televiziune din Rusia”, a spus ea.

Independent.md menționa într-un articol despre propaganda rusă că majoritatea televiziunilor retransmise pe teritoriul Republicii Moldova sunt cele rusești. Asa se face că cetățenii moldoveni cred cel mai mult în ceea ce văd la posturile rusești de televiziune, dintre toate canalele străine care difuzează în Republica Moldova, iar Vladimir Putin este politicianul care se bucură de cea mai mare încredere din partea moldovenilor, conform ultimelor date ale Barometrului Opiniei Publice, un sondaj efectuat de două ori pe an la inițiativa Institutului de Politici Publice de la Chișinău.

Reamintim ca in luna februarie, intr-o conferinta de presa comune cu presedintele roman Klaus Iohannis, presedintele moldovean Nicolae Timofti a spus ca si-ar dori mai multe investiţii româneşti în domeniul audiovizual din Moldova.