Masacrele de la Ip și Trăznea: Visul lui Horthy și slăbiciunea statului român

Deși tensiunile interetnice dintre români și maghiari datau de secole, ceea ce s-a petrecut în acel an de tristă amintire pentru România a fost de neimaginat.

Masacrele care au avut loc pot fi înțelese numai fiind privite în contextul politic al momentului. Cum a fost posibil să se întâmple așa ceva, și de ce România a fost incapabilă să-și apere cetățenii sunt întrebări care-și găsesc răspuns în starea de slăbiciune a statului român de la acel moment.

Situația României în anul 1940

În vara anului 1940, României i se impusese cedarea Adealului de nord în favoarea Ungariei. Vorbim de un teritoriu de peste 43 de mii de km2, aproape jumătate din suprafața Transilvaniei.

De reținut este faptul că Ungaria avea o dorința revanșardă încă de când se aflase în tabăra învinșilor în primul război mondial și, în urma tratatului de la Trianon din 1920, fusese obligată să cedeze României Ardealul. Visul dictatorului maghiar, Miklós Horthy, era acela de a reface Ungaria mare, în fapt un deziderat utopic, deoarece teritoriile reclamate erau locuite în majoritate de alte etnii.

Datorită situației internaționale extrem de tensionate, precum și depărtării geografice de eventualii aliați occidentali, care eventual ar fi putut să ofere garanții teritoriale, România a fost nevoită să se supună condițiilor Dictatului de la Viena, din 30 august 1940.

În plus, Franța, țară care ar fi avut interesul unui aliat puternic în sud estul Europei, capitulase cu o săptămână înainte. În același timp, Anglia devenise tot mai izolată și nu putea să ofere niciun ajutor. Germania era însă interesată să păstreze pacea în regiune, deoarece avea nevoie de exporturile acestor țări (Ungaria si Romania) pentru necesitățile de război.

Chiar și în aceste condiții groaznice pentru România, Ungaria a fost nemulțumită de teritoriul primit, guvernul maghiar se declara „zdrobit sufletește”, deoarece nu obținuse întregul teritoriu solicitat, ca suprafață și formă dorită. Populația pe care o pierdea România era de peste 2,6 milioane de locuitori. În acest context tulbure au avut reprobabilele masacre comise de armata ungară asupra populației civile românești.

Ip și Trăznea (Treznea), locurile celor mai mari crime…

Pașnica localitate Ip aparține de județul Sălaj. Acolo au conviețuit în liniște români și maghiari timp de generații. Această stare de fapt a luat sfârșit odată cu ocuparea Ardealului de trupele maghiare. Pretextul ingrozitoarelor represalii a fost unul fals.

În data de 7 septembrie a avut loc o explozie accidentală a muniției dintr-un depozit de armament, doi soldați maghiari fiind uciși. Explozia a fost cauzată de ambalarea necorespunzătoare, nefiind vorba de un sabotaj. Acest lucru a fost dovedit ulterior, când, în urma anchetei, cei patru români reținuți au fost eliberați fără a li se aduce acuzații.

Horthy cu Hitler (foto: – / ČTK / Profimedia)

Drept represalii, locotenentul ungur Vasvári Zoltán, după ce ordonă unității sale părăsirea cantonamentului de la Nușfalău, se îndreaptă spre Ip, unde va ajunge în seara zilei de 13 septembrie. În complicitate cu o parte din locuitorii maghiari ai comunei, militarii horthysti au acționat metodic, formând câteva echipe care au colindat comuna.

Fiecare echipă a primit drept călăuze etnici maghiari, pentru a se asigura o ‘eficacitate sporită’. Au fost formate șase astfel de echipe, dar una din călăuzele maghiare a pretins că nu cunoaște locurile, deși era localnic, salvând probabil astfel multe vieți nevinovate.

De altfel, există mărturia ulterioară a unui supraviețuitor, Gavril Butcovan, care atestă și alte cazuri ale cetățenilor maghiari care nu au achiesat la ideea masacrului:

„Trebuie să vă mărturisesc adevărul până la capăt. Nu toți consătenii mei au pactizat cu criminalii horthyști. Au fost și maghiari care au sărit în apărarea familiilor de români, punându-și prin acest gest viața în pericol. Astfel au fost salvați din mâna ucigașă a horthyștilor cel puțin 3 familii de români. Cu siguranță, dacă acțiunea criminală ar fi avut loc ziua, ar fi fost mult mai mulți care ar fi sărit în ajutorul nostru, al românilor, și în mod sigur numărul celor uciși era mult mai mic…”

Dincolo de execuțiile absolute gratuite, militarii maghiari s-au dedat și la atrocități, torturand cu deosebită cruzime multe dintre victime. Nu au fost cruțați copiii sau femeile… Un total de 157 de localnici de etnie română au fost asasinați în acea noapte.

Fapte similare au avut loc și în alte comune din Sălaj, dar și în alte județe. Un masacru de proporții a avut loc în comuna Traznea, unde un total de 87 de români și 6 evrei au fost executați.

Și aici, trupele maghiare au torturat victimele înainte de a le ucide. De menționat este faptul că aici au fost asasinați și 9 soldați români care se întorseseră la vatră, fiind demobilizați. Inclusiv preotul ortodox împreună cu familia lui, au fost omorâți.

Printre victimele masacrului de la Treznea se numără și familia muzicologului român Octavian Lazăr Cosma, președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (au fost uciși părinții săi, învățătorii Lazăr si Aurelia Cosma).

Deși cele mai sonore nume, Ip și Traznea nu au fost, din păcate singurele localități unde trupele maghiare au făcut atrocități. Execuții au avut loc și în Mihai Bravu, Belin, Zăbala, Cosniciu de Sus, Camar, Halmasd, precum și în orașul Zalău.

Masacrele în memoria colectivă

Atrocitățile făcute de armata și administrația maghiară în Ardealul ocupat au fost subiectul propagandei anti maghiare desfășurate de regimul Ceaușescu în anii ’80. Pe de altă parte, profitând de acest lucru, propaganda maghiară a exacerbat acest lucru, încercând să minimalizeze magnitudinea faptelor.

Nu poate fi negat nici faptul că acțiuni criminale de răzbunare au avut loc în toamna anului 1944, când trupele române au eliberat Ardealul, alături de sovietici (n.r vor face subiectul unui alt articol).

Deși cei care au făcut aceste fapte, demult mai mică amploare, s-au simțit îndreptățiți la momentul respectiv, un act de cruzime nu poate justifica o altă cruzime.

Au existat voci care au făcut o corelație între ce s-a întâmplat în toamna anului 1940 și evenimentele de la Târgu Mureș 1990. Totuși, comparația este mult exgerată, între cele două evenimente fiind o perioada de 60 de ani, dar și un cu totul alt context socio-politic.

În același timp, oricât de mult ar fi politizate de propaganda uneia din părți, nimic nu poate șterge faptul că acele masacre au avut loc, iar memoria lor nu ar trebui ștearsă.

Surse:

-Petre Turlea, Ip și Trăznea, Atrocități maghiare și acțiune diplomatic

– Ioan Scurtu, Teodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu Istoria Românilor între anii 1918–1940

– Mihail Manoilescu, Dictatul de la Viena. Memorii iulie-august 1940

– Cornel Grad, Al II-lea Arbitraj de la Viena (30 aug. 1940). Poziția Armatei Române

Citește și alte articole pe subiect scrise de Andrei Stan:

Operațiunea Barbarossa sau de ce a eșuat cea mai mare invazie din istorie

Laleaua neagră – asul cu cele mai multe avioane doborâte din istorie

Războiul din insulele Malvine: De la contextul istoric și politic, la „mâna lui Dumnezeu”

Cel mai de succes tanchist din cel de-al doilea război mondial. Povestea de legendă a lui Kurt Knispel

Istoria unui dezastru: Tancurile românești pe frontul de est / Mareșal – proiectul românesc furat de sovietici

Bătălia de la Țiganca – una dintre cele mai răsunătoare victorii ale armatei române și lecția ignorată care ar fi evitat dezastrul de la cotul Donului

VIDEO Cine a fost Ion Tobă-Hatmanu, vânătorul de partizani bolşevici“,

Va rezista Bahmutul în caz de încercuire? Istoria „buzunarelor” de la Demiansk și Cerkasi – Korsun

Witold Pilecki, eroul polonez a cărui amintire rușii o vor ștearsă

Adevărata poveste din spatele serialului de succes ”Valea plângerii” / Războiul în care Israelul putea fi șters de pe hartă

De ce le este rușilor frică de tancurile Leopard 2? / Tancul T-90 sau unde a greșit Rusia

„Uranus”, operațiunea de mare succes a rușilor la Stalingrad / Încearcă Kremlinul aceeași strategie și asupra Kievului?

De ce bătălia pentru Bahmut seamănă izbitor cu cea de la Verdun

Operațiunea Marița sau adevăratul motiv pentru care germanii nu au ocupat Moscova

„Atacul cămășilor albe ”, una dintre cele mai glorioase și nebunești acțiuni militare românești

Campania militară a rușilor care a avut un succes fulminant . Povestea contraofensivei care a stat la baza Blitzkriegului german

Bătălia în care un general rus a trimis 11.000 de soldați români la moarte

„Niciun pas înapoi”: Celebrul Ordin stalinist 227 și unitățile speciale de blocaj

Lupta de la Wizna sau „Termopilele polonez”

Povestea lui Andrei Vlasov, generalul de succes al lui Stalin care a trecut de partea nemților: Trădător sau anticomunist?

Cine a fost Stepan Bandera: erou pentru Ucraina, terorist pentru Rusia / Pomenit de Putin în discursul de Ziua Victoriei

Lend Lease sau cum SUA au ajutat Rusia să nu dispară

Genocidul ucrainean pe care Rusia l-ar vrea uitat

Comportamentul rușilor atunci și acum : De la Katyn la Bucha, sau cum propaganda rusă încearcă să modifice istoria

Istoria celor două războaie cecene: Rusia „dorea” și atunci o intervenție „rapidă și curată”

De ce a eșuat Blitzkrieg-ul rușilor în Ucraina

Masacrele de la Ip și Trăznea: Visul lui Horthy și slăbiciunea statului român

Situația României în anul 1940

Ip și Trăznea (Treznea), locurile celor mai mari crime…

Masacrele în memoria colectivă

Citește și alte articole pe subiect scrise de Andrei Stan:

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”