Măsurile UE împotriva "fake news" sunt un bun punct de plecare, dar vin târziu – arată unii analiști

Măsurile adoptate de Uniunea Europeană (UE) împotriva dezinformării sunt „un bun punct de plecare”, dar sunt insuficiente pentru a combate știrile false, în special în timpul alegerilor europene din luna mai, pentru că „vin târziu”, susţin analiştii, potrivit Rador, care citează Diario de Noticias.

Uniunea Europeană adoptă măsuri urgente de combatere a dezinformării pentru a fi în vigoare în lunile următoare, în timpul campaniei pentru alegerile europene, urmărind o detectare mai eficientă a știrilor false („fake news”), un răspuns coordonat la aceste probleme și în vederea sensibilizării cetățenilor.

Contactat de către Agenţia Lusa, analistul Paul Butcher, de la grupul de reflecţie European Policy Centre de la Bruxelles, a apreciat că „[acest plan de acțiune] probabil că nu va fi suficient, pentru că pentru a combate știrile false este necesar să luptăm împotriva originilor lor” şi acest lucru „este cel mai dificil”.

„Oamenii caută, de fapt, știri pentru a-și susține punctul de vedere asupra unui anumit subiect și, uneori, aceste măsuri pot veni târziu” dacă știrile au fost deja difuzate, a declarat specialistul.

Şi a rezumat: „Planul este un bun punct de plecare și ajută la urcarea muntelui, dar nu permite să atingem scopul final”.

Lupta împotriva dezinformării se află în fruntea agendei Comisiei Europene, dar și a noii președinții române a Consiliului Uniunii Europene.

Un Plan Comun de Acțiune a fost creat în acest scop la sfârșitul anului trecut, care cuprinde măsuri precum crearea unui sistem de avertizare rapidă pentru a semnala campanii de dezinformare în timp real.

Planul prevede, de asemenea, un instrument de autoreglementare pentru a combate dezinformarea ‘online’: un cod de conduită la care au aderat marile platforme digitale, cum ar fi Facebook, Google, Twitter și Mozilla, care s-au angajat să-l aplice.

În ceea ce privește campaniile care se adresează cetățenilor, documentul precizează că instituțiile din UE și statele membre trebuie să promoveze competențele mediatice prin programe specifice.

Potrivit lui Paul Butcher, abordarea Bruxelles-ului este „prudentă” și „blândă”, determinând giganții tehnologiei „să facă lucrurile în mod voluntar, pentru a păstra integritatea platformelor lor”.

Analistul consideră că aceasta este cea mai bună metodă, deoarece „ar fi justificată intervenția prin reglementare doar dacă ar exista probleme pe termen lung”.

„Cred că este modalitatea corectă de a face acest lucru, deoarece, dacă ar fi o atitudine prea rigidă, ar putea duce la măsuri care să fie văzute ca cenzură într-o perioadă electorală”, a remarcat Paul Butcher, subliniind că „acest lucru ar oferi, chiar, un public mai numeros furnizorilor de știri false”.

O altă viziune a fost exprimată de directorul strategic al grupului de reflecţie „Friends of Europe”, de asemenea de la Bruxelles, Dharmendra Kanani, pentru care „acest plan ar fi trebuit pus în aplicare acum doi ani și, prin urmare, apare cam târziu”.

Potrivit acestui specialist, primul pas ar fi trebuit să fie făcut în 2017 prin adoptarea codului de conduită ‘online’ prevăzut acum, ceea ce ar permite „să fie în vigoare cu siguranță” în timpul campaniei electorale pentru Parlamentul European din luna mai, în perioda 23-26 mai.

Deşi recunoaşte „valoarea simbolică extraordinară” a planului, întrucât „demonstrează că instituțiile europene și statele membre protejează cetățenii”, Dharmendra Kanani a criticat „natura voluntară” a majorității inițiativelor, care uneori pot conduce giganții tehnologici „spre o dilemă”.

„UE trebuie să demonstreze că are o mână puternică în privinţa acestei realităţi și că există sancțiuni pentru cei care nu se conformează”, a subliniat acesta.

Dharmendra Kanani a menţionat că „aceasta fiind o perioadă critică din cauza alegerilor și, mai ales, a scepticismului față de valorile europene, dezinformarea poate fi foarte periculoasă”.

„Și nu sunt sigur că măsurile în curs sunt suficiente pentru a atenua aceste pericole, care se vor intensifica în următoarele patru luni”, a recunoscut acesta.

Potrivit acestui analist, „problema este că știrile false se răsfrâng asupra temerilor oamenilor” și în domenii precum migrația sau terorismul, astfel încât, în opinia sa, vor fi folosite de partidele populiste pentru a influența alegătorii în campanie.

Printre măsurile sugerate de Dharmendra Kanani pentru a ocoli această realitate este stabilirea unui cod de conduită pentru politicieni, care sunt, de asemenea, în opinia sa, „furnizori de știri false” în funcție de scopul lor politic, precum și crearea instrumentelor pentru ” self fact-checking”, adică pentru ca utilizatorii platformelor ‘online’ să poată contribui prin verificarea veridicităţii articolelor, cu alte cuvinte într-un „mod ușor” și „fără a fi acuzaţi”.

Specialistul a propus, de asemenea, o intervenție sporită a ziariştilor în „denunţarea știrilor false de îndată ce le reperează”, ceea ce „cuprinde și informaţiile difuzate de politicieni”.