Meciul România – Olanda se joacă acum pe terenul Schengen. Ce se ascunde, de fapt, în spatele declarațiilor oficiale și a precauției premierului Rutte
La două zile după votul din Parlamentul European pentru susținerea aderării României și Bulgariei la Schengen, parlamentul Olandei vine să spună încă o dată, că nu e cazul să se deschidă încă șampania la București.
De altfel, mesajul fusese transmis cât se poate de clar, în termeni diplomatici, chiar de premierul Mark Rutte, în urmă cu o săptămână, într-o conferință de presă în România, alături de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.
Acum, parlamentarii de la Haga au spus-o din nou, și chiar și Rutte. Nu se va da un vot pro-România dacă nu sunt îndeplinite toate condițiile. De această dată clar: rezultate evidente ale misiunii de evaluare Schengen, MCV, problemele legate de corupție și crimă organizată.
Tehnic, România îndeplinește criteriile încă din 2011. .
„Pe stat de drept am făcut tot ce era de făcut la nivelul Guvernului și Coaliției pentru a lua măsurile care se impun în directă coordonare cu Comisia, pentru a avea un pachet de legi ale justiției care sa fie aliniate cu justiția din Uniunea Europeană și să ducă la acel proces de modernizare a justiției din România. Iar, pe partea de crimă organizată, avem instituțiile statului care sunt foarte bine consolidate și sunt convins că își fac datoria așa cum au făcut-o și până acum”, spune premierul Nicolae Ciucă.
Cât privește misiunea de evaluare care s-a încheiat săptămâna trecută, aceasta are „un rezultat foarte bun pentru România , din informațiile pe care le avem”, spune președintele Klaus Iohannis.
Ceea ce trebuie clarificat însă, adaugă el, sunt unele chestiuni „în special politice”. „Pentru asta toată lumea este implicată la maximum”, adaugă Iohannis.
Fereastra de oportunitate a României și de ce se opune Olanda
România are în acest moment o fereastră de oportunitate privind aderarea la Schengen, spațiul de liberă circulație în care nu s-a integrat după 15 ani de la aderarea la UE.
La 11 ani de la momentul în care criteriile tehnice au fost îndeplinite ar fi pentru prima oară când în Consiliul JAI s-ar cere un vot pentru admiterea în Schengen a României. Până acum nu s-a făcut deoarece pentru o decizie favorabilă este nevoie de unanimitate, iar de-a lungul vremii mai multe țări s-au opus. Între ele, constant Olanda.
De ce un vot acum însă, dincolo de contextul de securitate după izbucnirea războiului din Ucraina, în care România a arătat că poate apăra frontierele Uniunii, invocate de parlamentarii de la Haga?
Acordul la nivel diplomatic era că Olanda nu va rămâne singura care se va opune, dacă Franța și Germania vor fi favorabile integrării României în Schengen.
Germania a transmis un mesaj puternic de susținere chiar prin vocea cancelarului Olaf Scholz. „Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate cerințele pentru a deveni membri plini ai Schengen. Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase. Voi lucra pentru a-i vedea cum devin membri cu drepturi depline”, a spus oficialul german.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a declarat deschis susținerea pentru aderarea României la Schengen, în timpul vizitei din această vară în România, la baza Mihail Kogălniceanu. „Dorim ca acest dosar să progreseze, să avanseze. De atâţia ani încoace Franţa este alături de România”, a spus el.
De ce Olanda are atunci rezerve?
Situația politică din Olanda nu este una care să ofere liniște României în timpul scurt rămas până la un vot în Consiliu.
Guvernul condus de Mark Rutte este unul care are o majoritate extrem de fragilă în parlamentul de la Haga. După alegerile din martie 2021, Rutte a avut cele mai lungi negocieri pentru învestirea celui de al patrulea guvern pe care-l conduce, instalarea având loc 299 de zile de la alegeri, în ianuarie 2022.
„Mark Rutte nu este un premier puternic, iar înainte de un vot în Consiliu, trebuie să ia un vot în parlament”, a spune un oficial român familiarizat cu negocierile.
„Esența problemei este atmosfera din Olanda, problema cu migranții. Guvernul este un guvern fragil, tolerat în Parlament de extrema dreaptă, eurosceptică. Iar în acest moment taberele de refugiați din Olanda sunt pline. Sunt pline cu migranți din afara UE, nu din România, însă există o temere și o tensiune din acest motiv. De asta, Rutte este atât de atent la opinia publică și în acest context rămâne un partener dificil”, a mai spus oficialul român.
De altfel, precauția lui Mark Rutte s-a putut observa și în discursul rezervat pe care l-a avut în Parlamentul olandez înaintea rezoluției prin care guvernul său este îndemnat să nu ia o „decizie ireversibilă” fără toate garanțiile.
- „Nu avem nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen. Când sunt gata, se pot alătura. Problema este următoarea. Pentru ambele țări avem nevoie de o actualizare și a evaluării în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Acest lucru se face acum pentru România, dar nu și pentru Bulgaria. Aceasta este o problemă.
- În al doilea rând, misiunea care are loc în prezent în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen nu este completă. În prezent, lipsesc (evaluările privind) Sistemul de Informații Schengen și modul în care sunt tratate returnările. Am discutat pe larg despre aceste aspecte cu Klaus Iohannis, Președintele României, când l-am întâlnit săptămâna trecută la Sibiu, când am vizitat trupele olandeze.
- Ne-am spus unul altuia că vom vedea mai întâi ce reiese din această misiune de evaluare Schengen, în opinia noastră prea limitată. În plus, ne vom uita la ceea ce reiese din evaluarea MCV și împreună vom lua inițiativa față de Comisie în a spune: haideți să completăm rapid această misiune. Dacă acele rezultate arată că sunt pregătiți, atunci pot adera. Țările de Jos nu se vor opune, dar atunci țările care aderă trebuie să fie și stricte, corecte și angajate. Problema specifică cu Bulgaria este că MCV nu face parte din aceste discuții. De asemenea, sunt multe evoluții la nivel național în Bulgaria, pentru că în prezent nu există un Guvern în exercițiu”
Semnalul din Parlamentul European
Parlamentul European a votat marți o rezoluție prin care cere primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Majoritatea eurodeputaților olandezi au votat „pentru”, însă cei provenind din partidul lui Rutte s-au abținut.
Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.
În document, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).
Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație. Rezoluția de astăzi conclude dezbaterea în plen din 5 octombrie 2022.
Aderarea unor noi țări la spațiul Schengen necesită o decizie unanimă a Consiliului UE. Președinția cehă a Consiliului a indicat că intenționează să poarte discuții pe această temă înainte de sfârșitul anului 2022.
INTERVIURILE HotNews.ro