Mic ghid de pervertire a regulamentelor europene de către România. Exemple practice din GDPR

Mișcarea eurosceptică nu are, în România, o tracțiune la fel de mare ca în alte state membre. Coliția de la putere din Parlamentul României însă face pași rapizi și concreți pentru scăderea încrederii românilor în UE.

Exemplul despre care scriu astăzi este unul pe care-l cunosc bine: GDPR. Pornite de la o idee bună (”Organizațiile nu pot prelucra date personale fără acordul persoanei vizate”), regulamentele europene 679 și 680 adoptate în 2016 sunt pervertite și folosite de către actualula majoritate împotriva spiritului în care au fost ele concepute. Sub pretextul transpunerii legislației Europene, Parlamentul României dă legi care sunt pentru ”șmecheri” mumă, iar pentru ”fraieri” ciumă.

Cum arată reglementările pentru “fraieri”

Pentru marile companii din România, în special pentru multinaționale, GDPR înseamnă un efort permanent, continuu și complex de asigurare a compliance-ului. Nimeni nu vrea să riște 4% din cifra de afaceri. Sau 1%. Sau orice amendă sau avertisment, care ar duce la efecte negative asupra imaginii pe piață.

Consultanți, avocați, IT-iști și oameni din operațiuni au întâlniri săptămânale de trasabilitate a acțiunilor, de minimizare a datelor, de anonimizare și de respectare a dreptului de a fi uitat, de realizare a DPIA-urilor [1],[2] și a altor analize pentru stabilirea normelor și motivelor de procesare a datelor cu caracter personal.

Companiile alocă responsabili pentru datele cu caracter personal (DPO), le fac sisteme de ticketing pentru urmărirea cererilor de acces la date, modificare și ștergere, realizează teste și semnalează către autorități și persoanele implicate orice scăpare / inadvertență asupra datelor cu caracter personal în 72 de ore de la descoperire.

Se raportează către ANSPDCP [3] orice incident. Chiar dacă ai trimis un email către petrica@email.com în loc de petr1ca@email.com tot încălcare a securității datelor cu caracter personal se cheamă.

Toți angajații participă la training-uri lunare, la reamintiri și evaluări ale cunoștințelor, sunt încurajați să raporteze fără nici un fel de frică de repercursiuni orice incident în care au fost implicați – este mai important să afli și să anunți și să iei măsuri decât să ascunzi.

Deoarece GDPR nu este (și nu s-a dorit niciodată, nu poate nicidecum să fie) exhaustiv în metodologii, proceduri, liste de măsuri și operațiuni ce trebuie întreprinse, este la latitudinea fiecărei companii / industrii să realizeze codurile sale de bună practică. Legiuitorul european nu și-a propus nicidecum să compună „norme de aplicare” – a expus o serie de principii generale, și fiecare companie este obligată să își adapteze modul de lucru pentru a respecta aceste principii.

Pentru ”fraieri”, a respecta GDPR înseamnă timp, resurse umane, bani mulți, sisteme informatice noi și modificări în sistemele informatice existente, proceduri noi și training permanent al angajaților.

Alta este însă abordarea pentru ”șmecheri”.

Pentru ”șmecheri” avem exemplul legii inițiate de Șerban Nicolae, care își justifică propunerea ca obligativitatea transpunerii în legislația internă a directivei europene privind GDPR.

Mai exact, d-nul Nicolae susține că prelucrarea datelor cu caracter personal, în cazul organelor de anchetă, se realizează legal în 2 situații: fie pentru prevenirea unui pericol privind viaţa sau sănătatea, fie pentru combaterea infracţiunilor. Nu însă şi pentru prevenirea, descoperirea sau cercetarea infracţiunilor. Nici pentru urmărirea penală[4]. Această abordare nu vine de la Parlamentul European, însă nimic nu-l costă pe domnul Nicolae să suprareglementeze.

Pervertirea GDPR și a menirii sale este un subiect drag puterii curente și subalternilor lor de fel și chip. Spre exemplu, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, rugat să confirme conducătorul jandarmilor din 10 august 2018[5] a refuzat și a invocat „protecția datelor cu caracter personal”. Iarăși legiuitorul european s-a gândit în avans la faptul că autorități lașe și/sau cu ceva necurat de asuns de vor ascunde în spatele GDPR, astfel încât în art. 85[6] au prevăzut specific că „pentru scopuri jurnalistice […] se vor efectua derogări de la Capitolul II (Principii) […] dacă este nevoie să se reconcilieze dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de expresie și informare”.

Cum stăm cu frica de amenzi în mediul public? Foarte bine – lipsește cu desăvârșire[7]. Statul român a scris în legislația locală, ca derogare de la GDPR, ca suma maximă de amendă pentru instituții de stat (inclusiv companii cu acționariat majoritar sau minoritar de stat) la maxim 200.000 RON. Pe care, bineînțeles, tot contribuabilul îi va plăti, căci nu există responsabilitate – sau responsabilizare – individuală.

Dar despre egalitatea în fața unui regulament european? Și aici stăm bine, căci un senator UDMR „a propus un amendament ce dă dreptul partidelor şi ONG-urilor să folosească datele personale fără a cere acordul persoanelor vizate”[8] . Egalitate, dar nu pentru căței!

citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Mic ghid de pervertire a regulamentelor europene de către România. Exemple practice din GDPR

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”