Ministerul Muncii: Ana Costea spera ca demisia sa va determina Guvernul sa elaboreze o legislatie a salarizarii "nediscriminatorie si corecta"

Ministrul demisionar al Muncii, Ana Costea, spera ca demisia sa va determina Guvernul sa considere o prioritate elaborarea unei legislatii nediscriminatorii si corecte in domeniul salarizarii, conform unui comunicat al ministerului de resort remis, joi seara, potrivit Agerpres.

„In final, ministrul Muncii a obtinut, cu pretul depunerii mandatului, renuntarea la asumarea de catre Guvern a proiectului de ordonanta de urgenta privind salarizarea. In aceste conditii doamna Ana Claudia Costea isi exprima speranta ca depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul sa considere o prioritate elaborarea unui legislatii nediscriminatorii si corecte in domeniul salarizarii. Doamna Ana Claudia Costea doreste sa adreseze multumiri tuturor specialistilor si partenerilor sociali care au lucrat la variantele legii salarizarii, dar in special colegilor din ministerul Muncii”, se mentioneaza in comunicat, care subliniaza ca pe 18 aprilie se implinesc cinci luni de la preluarea mandatului de ministru al muncii de catre Ana Costea.

Conform sursei citate, finalizarea unei legi a salarizarii s-a numarat printre obiectivele asumate la inceputul mandatului de ministru al Muncii. In decembrie 2015, obiectivul ‘Elaborarea unei legi a salarizarii unitare’ a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul ‘Programe si strategii’. Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizarii a fost octombrie 2016.

„Pe 13 ianuarie 2016 insa, s-a aprobat in cadrul Guvernului un memorandum cu tema ‘Procedura si Calendarul consultarilor pe legea privind salarizarea personalului platit din fonduri publice’. Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanti ai Ministerului Muncii, ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justitiei si confederatiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcina elaborarea unei legi a salarizarii care trebuia sa elimine discrepantele de salarizare atat din interiorul institutiilor, cat si intre institutii”, se arata in comunicat.

In elaborarea acestei legi, care trebuia implementata in patru ani, s-a tinut seama de principiul conform caruia niciun salariu nu trebuie sa scada, iar raportul dintre salariul minim si cel maxim trebuie sa fie de 1/15.

„Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc in unele zile si patru intalniri pe aceasta tema, in alte zile ministrul Muncii si specialistii din minister au lucrat pana la 5 dimineata. Pe 10 februarie Ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizarii cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioada de 4 an. Nu a fost acceptata aceasta varianta”, se precizeaza in comunicatul ministrului.

Acesta subliniaza ca, in total, Ministerul Muncii a elaborat cel putin zece variante ale legii salarizarii, obiectivele acestora variind mult in functie de cifrele avansate de Ministerul de Finante.

„In final s-a ajuns la concluzia ca, deocamdata, nu exista fonduri suficiente pentru eliminarea simultana a disfunctionalitatilor dintre institutii, cat si din cadrul institutiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonante de urgenta care trebuia sa usureze aplicarea unei viitoare legi a salarizarii. S-a spus ca aceasta ordonanta a fost elaborata de Ministerul de Finante si de Ministerul Muncii. (…). Ministerul de Finante a comunicat Ministerului Muncii suma disponibila pentru aplicarea acestei ordonante, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a inceput elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia ca aceasta ordonanta poate sa elimine partial doar disfunctionalitatile din cadrul unor institutii, nu dintre institutii. Ordonanta prevedea cresteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus ca raportul dintre salariul minim si cel maxim sa fie stabilit la 1/12. Ordonanta prezenta unele riscuri legislative in aplicare, lucru pus in evidenta de ministrul Muncii cat si de partenerii sociali la intalnirea Consiliului National Tripartit. Pentru ca a considerat ca dezavantajele aplicarii acestei ordonante sunt mult mai mari decat avantajele aplicarii ei, ministrul Muncii a decis sa isi asume in fata partenerilor sociali renuntarea la acest proiect de act legislativ”, explica reprezentantii Ministerului Muncii.

Acestia reamintesc ca purtatorul de cuvant al Guvernului a declarat ca nu intelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a amenintat cu demisia pentru retragerea ordonantei, in conditiile in care stia de luni ca ordonanta nu va intra in sedinta de guvern de miercuri si precizeaza ca „ministrul Muncii isi asuma problema de comunicare, dar precizeaza totusi ca nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalti trei ministri prezenti marti la intalnirea Consiliului National Tripartit, probabil, nu au stiut acest lucru, pentru ca nimeni nu a mentionat nimic in cadrul sedintei”.

Tot la capitolul comunicare se mai face o mentionare referitoare la o stire, care cita surse guvernamentale anonime, conform carora ministrul Muncii Ana Costea vrea sa cheltuiasca 12 milioane de euro pe benzina si 3 milioane euro pe ceasuri, sepci si stick-uri de memorie intr-un proiect pentru tinerii fara educatie si serviciu, iar gestionarea proasta a acestui proiect ar fi reprezentat un motiv de remaniere si s-a afirmat ca numai prin interventia Guvernului s-a blocat acest proiect.

„Programul NEETs avea drept obiectiv continuarea proiectului ‘Garantia pentru tineri’, iar fisa proiectului a fost redactata la inceputul anului 2015. Prin acest proiect, redactat pe mandatul doamnei Rovana Plumb, se intentiona organizarea unor caravane prin care tinerii din grupul tinta sa fie identificati si luati in evidenta Serviciilor Publice de Ocupare. Fisa acestui proiect nu a fost promovata de ministrul Ana Costea. Pana acum nu a fost depus un astfel de proiect din care sa rezulte intentia de achizitie a acestor obiecte. In acest moment nici macar nu a fost elaborat Ghidul solicitantului pentru aceasta linie de finantare. Mai mult, nu Guvernul este cel care ‘aproba’ sau verifica indeplinirea conditiilor de eligibilitate”, se explica in comunicat.

Acesta contine si cateva date de bilant, conform carora, in perioada 17 noiembrie 2015 – 31 martie 2016, Ministerul Muncii a continuat implementarea si a finalizat un numar de 8 proiecte finantate prin POSDRU 2007-2013. E vorba de programe care faciliteaza si stimuleaza incluziunea socio – profesionala a persoanelor expuse riscului de marginalizare sociala, iar indicatorii acestor programe au fost atinsi in proportie de 95%. Ministerul Muncii se numara printre putinele ministere care au realizat aceste cifre. Un al noualea program e in implementare pana pe 30 aprilie 2017, iar in martie s-a semnat contractul de finantare al unui alt program, finantare asigurata prin Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020.

De asemenea, anul acesta Ministerul Muncii a indeplinit toate conditionalitatile ex-ante pe domeniul de competenta. Prin indeplinirea acestor conditionalitati fiecare stat din Uniunea Europeana garanteaza existenta conditiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficienta a fondurilor europene structurale si de investitii.

O conditionalitate tematica indeplinita de ANOFM si Ministerul Muncii se refera la politicile active in domeniul fortei de munca, concepute si aplicate prin prisma orientarilor pe piata fortei de munca. „Aici a fost vorba atat de o strategie pentru serviciile de ocupare si masurile active, cat si de implementarea la nivel national a unui sistem de colectare si analiza a datelor privind piata fortei de munca. O alta conditionalitate se refera la inceperea modernizarii si reformei institutiilor pietei de munca. In sfarsit o a treia conditionalitate are legatura cu promovarea fortei de munca pentru tineri, prin interoperativitatea unor baze de date a mai multor institutii, inclusiv prin executarea garantiei pentru tineret. Cu alte cuvinte s-au indeplinit conditiile necesare pentru absorbtia fondurilor europene la acest minister pe acele axe de actiune”, potrivit comunicatului.

Pe plan legislativ, documentul transmis joi seara de Ministerul Muncii mentioneaza promulgarea de catre presedinte a unei legi in domeniul adoptiei care simplifica mult procedurile pentru viitorii parinti si scurteaza multe dintre termenele prevazute de vechea lege. De asemenea, Ministerul Muncii a elaborat proiectul de lege privind Venitul Minim de Incluziune, proiect care a fost aprobat in Guvern si inaintat Parlamentului. In aceeasi situatie se afla si proiectul de lege care separa clar activitatea inspectorilor de munca de cea a inspectorilor sociali.

In ceea ce priveste salariul minim, dupa multe intalniri la inceputul anului, la Ministerul Muncii s-au finalizat cu succes consultarile sindicate – patronate pe tema salariului minim, iar salariul minim brut in plata a fost stabilit la 1.250 lei, masura fiind aplicata de la 1 mai 2016.

„Am acceptat astazi demisia doamnei ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost inaintata in cursul acestei zile. In perioada imediat urmatoare voi inainta domnului presedinte Klaus Iohannis o propunere pentru functia de ministru al Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice’, a anuntat premierul Ciolos.

In urma cu doua zile, la incheierea sedintei Comisiei Tripartite, consilierul ministrului Muncii, Cosmin Andreica, a anuntat ca Ana Costea a decis retragerea proiectului Ordonantei de Urgenta privind salarizarea in sectorul bugetar, iar, in cazul in care Executivul nu va fi de acord cu aceasta decizie, aceasta este dispusa sa isi depuna mandatul.

„In urma discutiilor (cu reprezentanti sindicatelor – n.r.), proiectul de ordonanta de urgenta a fost retras. Practic, aceasta ordonanta de urgenta nu avea cum sa satisfaca nevoile partenerilor sociali si nevoile existente in momentul de fata pentru eliminarea disfunctionalitatilor, sens in care doamna ministru si-a asumat retragerea acestui proiect. (…) Doamna ministru a precizat ca, in situatia in care nu se va lua act de faptul ca dumneaei nu sustine aceasta ordonanta de urgenta, este dispusa sa isi depuna mandatul. Pana la urma, noi asiguram partea tehnica a acestei legi, iar, in conditiile in care se incearca variante care nu au cum sa satisfaca obiectivele propuse, nu avem cum sa le sustinem si sa fim de acord cu ele. In conditiile in care proiectul nu va fi retras maine (miercuri – n. r.), doamna ministru isi va da demisia”, a declarat marti, consilierul ministrului Muncii, Cosmin Andreica, la finalul discutiilor cu liderii sindicali.

Miercuri, purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, a anuntat ca Executivul va lucra la un nou act normativ legat de salarizarea bugetarilor, in conditiile in care ordonanta anuntata saptamana trecuta a fost abandonata.

„Nu vom continua pe acest proiect de salarizare. Scopul Guvernului e sa vina cu un proiect acceptat de partenerii sociali, in limitele fiscal bugetare pe care ni le permitem. (…) Fostul proiect pe care l-am abandonat prevedea ca niciun salariu in plata nu ar fi scazut. (…) Incepand de maine, vom avea o noua abordare a acestui subiect”, a afirmat Dan Suciu.