Mintea cea de pe urma. Opozitia accepta consultarile de la Cotroceni

Imi propusesem sa scriu un articol despre „nesimtirea” opozitiei in cazul refuzului de a participa la discutiile de la Cotroceni propuse de presedintele tarii. N-a mai fost cazul. Inteleg din declaratiile copresedintilor Ponta si Antonescu ca vor onora invitatia adresata de seful statului, decizia formala urmand a fi luata sambata, dupa consultarile din USL.

La ultima intalnire de acest fel a participat doar PSD, Crin Antonescu declarand ca PNL va participa doar in caz de razboi, calamitati sau schimbarea guvernului. Adica situatii exceptionale. Ca si-a schimbat opinia e foarte bine.

Posibil sa fi contat si amenintarea abia voalata a presedintelui Basescu care a declarat: „Dacă au în perspectivă să vină la guvernare, cred că ar trebui să răspundă pozitiv unei propuneri de dialog. Dacă decizia este să rămână în opoziţie şi după 2012, sigur, va fi un refuz, pentru că nu te interesează viitorul sau nu eşti atât de responsabil de viitor atunci când îţi propui să rămâni în opoziţie”.

Adica, mai clar spus, daca doriti guvernarea dupa alegerile din 2012, atentie cum va raportati la initiativele celui care nominalizeaza premierul!

Cum sondajele de opinie nu le sunt tocmai favorabile, cum coalitia de guvernare nu da semne de descompunere, cum zecile de parlamentari ai puterii dispusi sa treaca la USL n-au facut coada in Kiseleff, Ponta si Antonescu au revenit la sentimente mai nobile fata de presedintele Basescu.

Asa ca sefii opozitiei, Ponta si Antonescu, isi schimba strategia. Parasesc registrul „Gica contra” si accepta invitatia presedintelui la consultari. Care nu mai este „raul absolut”, „spiritul malefic” de care trebuie eliberata tara, etc.

Pe de alta parte, opozitia a inteles ca argumentele presedintelui in favoarea reorganizarii administrative a tarii nu sunt de neglijat in ochii populatiei. Si inca nu s-a inteles totul.

Sa iau exemplul inspectoratelor scolare. Acum exista 41 de inspectorate mari (plus cele de sector in Bucuresti), care insumeaza vreo 2000 de salariati. Care gestionau reteaua scolara, personalul din invatamant (incadrari, transferuri, examene de titularizare, numirea directorilor, etc.), inspectii si controale periodice, ordonator de credite, achizitii de manuale si inca multe altele.

Prin efectul Legii Educatiei Nationale, multe dintre aceste atributii trec in sarcina scolilor sau primariilor (politica de personal, finantarea, achizitiile, angajarea directorilor, gestionarea retelei scolare). Adica descentralizare, depolitizare, ducerea deciziei la cei pe care ii afecteaza. Cu alte cuvinte, subsidiaritate. In loc de 2000 de functionari ar fi suficienti 50×8=400 de salariati. De cinci ori mai putini. Care se vor ocupa doar de urmarirea implementarii Legii Educatiei Nationale, de organizarea examenelor de absolvire (de fapt si aceasta activitate poate fi externalizata), de olimpiade si cam atat. Bazinul de functii destinat clientelei s-a micsorat de cinci ori. E ceva!

De fapt, miza este mult mai mare. Destructurarea retelelor de interese clientelare, partinice, inclusiv ale PDL, asa cum ne arata radiografia excelenta facuta recent judetului Teleorman, unde stapanul feudal este Liviu Dragnea, de la PSD. Daca multiplicam cu 41 cele petrecute in acest judet, avem imaginea clara a Romaniei de azi.

Reactia furibunda a opozitiei si tacerea cvasi vinovata a PDL ne arata ca lovitura cu reorganizarea teritoriala a fost naucitoare pentru toti politicienii. Isi fac calcule, isi calculeaza repozitionari, noi contacte, conexiuni, relatii, etc. Ce dosare or fi in lucru la DNA, de care nu stie nimeni? Dar ascultarile realizate de SRI, ce spun si despre cine?

De fapt, ce sanse are opozitia sa se opuna acestei noi initiative legislative, privind reorganizarea teritoriala? Aproape niciuna. Dupa 11 asumari reusite ale guvernului, pe diferite legi, fara defectiuni din partea parlamentarilor puterii, este foarte probabil sa urmeze inca una. Acum sau la toamna. Inca un esec al opozitiei de a bloca actiunile coalitiei aflate la guvernare. Ceeace ar conduce la decredibilizarea USL in ochii propriilor simpatizanti. Sa justifici un esec, treaca mearga, dar 12? E deja prea mult.

Faptul in sine spune ca nu mai sunt siguri pe o victorie electorala zdrobitoare. Ca accepta esecul campaniei de discreditare si decredibilizare a presedintelui Basescu. Ca in afara celor doua posturi tv de stiri, putine alte institutii media le joaca in struna. Si-au dat seama ca suspendarea presedintelui este o himera, iar posibilitatea ca acesta sa nu accepte ca o uniune castigatoare in alegeri sa-si impune premierul, cand in Constitutie scrie ca un partid castigator cu mai mult de 50% da automat premierul, este reala.

Sa vedem acum daca experienta de politician versat a presedintelui ii da suficente argumente sa obtina aprobarea reformarii si modernizarii in continuare a Romaniei. Inclusiv modificarea Constitutiei. Prin negocieri abile, insotite de promisiuni, inclusiv aceea ca va parasi postul in decembrie 2012, pentru a permite recuplarea alegerilor generale cu cele prezidentiale. Probabil le va spune franc celor doi sefi ai opozitiei: daca vedeti viitorul tarii asa cum il vad eu, nu va fi nicio problema sa va incredintez guvernarea in 2012.

Atata timp cat actuala coalitie aflata la guvernare ramane unita, fara tradari, Traian Basescu are toate sansele sa-si realizeze proiectele.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro