Mitropolitul Varlaam a devenit sfant al Bisericii Ortodoxe Romane
Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost canonizat, miercuri, la 350 de ani de la moartea sa, la Manastirea Secu din judetul Neamt. Propunerea de canonizare a fost facuta de Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Daniel.
Slujba speciala de canonizare a fost oficiata de Inalt Prea Sfintitul Daniel care este acum si loctiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, inconjurat de ierarhi ai Sfantului Sinod.
La slujba au participat si presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Camerei Deputatilor.
La incheirea Sfantei Liturghii a fost proclamata oficial canonizarea mitropolitului Varlaam al Moldovei si au fost prezentate icoana, acatistul si moastele sfantului.
Osemintele vor fi puse intr-o racla din argint, suflata cu aur. Pe peretii raclei sunt scoase in relief, scene din viata mitropolitului.
Canonizarea mitropolitului Varlaam a avut loc de sarbatoarea Taierii capului Sf. Ioan Botezatorul, iar manastirea Secu poarta tocmai acest hram.
Viata mitropolitului Varlaam al Moldovei
Mitropolitul Varlaam Motoc a fost unul din cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. S-a nascut in judetul Vrancea, in anul 1580, dintr-o familie de tarani si a fost botezat Vasile.
Prin anii 1590-1592 s-a stabilit la Schitul lui Zosima, unde era vestitul egumen Dosoftei.
In 1608, ieromonahul Varlaam este ales egumen al Manastirii Secu, iar in toamna lui 1632 este ales, mitropolit al Moldovei, pastorind Biserica timp de 21 de ani.
In anul 1653 se retrage la metanie, iar la 19 decembrie 1657 se stinge din viata.
S-a preocupat intens de traducerea operelor Sfintilor Parinti din limbile greaca si slavona. Astfel a tradus din slavona, impreuna cu cativa ucenici, „Scara” Sfantului Ioan Scararul, precum si alte scrieri, ce se citeau zilnic la biserica. „Scara” este printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romana.
Mitropolitul Varlaam a intemeiat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi prima tipografie din Moldova unde a tiparit, in limba romana, trei dintre cele mai importante carti ale vremii:
– Explicarea Evangheliilor la Duminici, la praznice imparatesti si la sfintii mari de pe tot anul, tiparita in anul 1643 cu numele de „Carte romaneasca de invatatura”. In popor a fost numita cel mai obisnuit „Cazania lui Varlaam”;
– Sapte Taine ale Bisericii, tiparita la Iasi in 1644
– Raspunsul la Catehismul calvinesc, tiparita la Iasi, in 1647.