Mituri și adevăruri despre coronavirus, sarcină și naștere. Dr. Catalin-Petru Haiduc: Ce s-a schimbat semnificativ este nașterea la pacientele care nu sunt infectate

​Ce efecte are coronavirusul asupra femeilor însărcinate? Cât de frecventă e infecția în sarcină? Este adevărat că nou-născuții pot fi infectați în utero? Datele care privesc îngrijirea femeilor gravide infectate cu SARS-CoV-2 și a nou-născuților lor sunt puține și există multe necunoscute. Catalin-Petru Haiduc, medic ginecolog MedLife, ne explică ce știm și ce nu știm despre cum afectează coronavirusul sarcina și nașterea și care sunt noile provocări pentru femeile însărcinate și medicii ginecologi în această perioadă.

Trebuie să recunoaștem că infecția COVID 19 este o boală nouă, insuficient cunoscută încă, iar pentru a trage concluzii este nevoie de mai mult timp și de un număr mai mare de cazuri. Deși s-a bănuit inițial că datorită modificărilor imunologice din sarcină femeia gravida este mai susceptibila la infecția cu acest virus, se pare că nu există diferențe semnificative față de restul populației nici în ceea ce privește rata de infectare, nici în ce privește gravitatea infecției.

Efectele acestui virus asupra femeii însărcinate nu diferă cu nimic față de efectele virusului aspra altor persoane. Adică sunt foarte diverse. De la formele complet asimptomatice, trecând prin formele ușoare (stare subfebrila, tuse ușoară), forme medii (stare febrila prelungită, scurtarea respirației, dificultăți respiratorii, tuse seacă persistentă), până la forme grave însoțite de insuficiență respiratorie (respirații > 30/min, scăderea saturației oxigenului din sânge sub 93%), sau chiar forme critice (șoc, insuficiență multi organică ).

Dacă o femeie însărcinată este diagnosticată, ce efecte va avea coronavirusul asupra copilului? Este adevărat că nou-născuții pot fi infectați în utero?

Ce știm aproape sigur până în prezent este că nu s-a descris transmiterea transplacentară a virusului de la mamă la făt. Deci, nu avem o teratogenitate a virusului, sau cu alte cuvinte, infecția maternă nu crește riscul de malformații fetale. Fătul nu face boala intrauterin. Nu există un risc crescut de avort. Au fost descrise un risc ușor crescut de naștere înainte de termen și o asociere cu o greutate mai mică a nou născutului la termen.

Infecția nu este transmisă nici prin laptele matern. Totuși nou născutul poate să fie infectat după naștere prin contact direct cu mama. Din acest motiv se recomandă separarea nou născutului de mama infectată sau suspectă, până la vindecarea infecției sau eliminarea suspiciunii. În această perioadă mama poate să furnizeze lapte matern nou născutului folosind pompa.

Femeile însărcinate au un risc mai mare de infecție? Cât de frecventă e infecția în sarcină?

Având în vedere faptul că pacienta gravidă este mult mai grijulie în ce privește expunerea sociala, dar și mai strictă cu măsurile de igiena, infecția gravidei este ușor sub rata de infecțiozitate în populația generală .

Tratamentul pacientelor gravide infectate este diferit?

Tratamentul diferă în funcție de gravitatea bolii. Trebuie să știm că nu există un consens în ceea ce privește tratamentul acestui tip de infecție până în prezent. Deși există protocoale de tratament regionale, naționale sau la nivelul diferitelor unități sanitare, nu există încă un tratament curativ validat global. Majoritatea pacienților sunt tratați simptomatic, la fel și gravidele. Având în vedere că medicația antivirala folosită frecvent în cazul acestei infecții este din categoria de risc C, adică nu se cunosc efectele aspra sarcinii cu certitudine, se începe acest tip de terapie doar atunci când beneficiile sunt superioare riscurilor. Terapia corticosteroida nu se recomandă de rutină gravidelor. Celelalte tipuri de tratament se recomandă în funcție de necesități.

Este mai probabil ca femeile însărcinate să răspândească infecția cu SARS-CoV-2?

Nu există în acest moment dovezi care să arate că femeile gravide să răspândească acest tip de infecție. Din experiența personală am constatat că pacienta gravidă are tendința să se izoleze mai mult, și să respecte atât normele de distanțare socială, cât și cele de igienă personală mai mult ca alte persoane.

Totuși, femeia gravidă vine mai des în instituțiile medicale, deci este vital ca aceste instituții să seteze un set corect de triaj al pacienților la intrarea în policlinici, să distanțeze pacienții, să evite formarea de cozi în așteptare la intrarea cabinetelor. Iar medicii să cheme la control pacienta însărcinată cu o frecvență ceva mai redusă.

Chiar dacă nou-născuții nu sunt infectați, ce se întâmplă cu mamele infectate, ce prognostic au?

Prognosticul mamelor infectate este unul în general bun, sunt rare cazurile de evoluție înspre forme grave ale acestei infecții. Cele mai multe forme sunt forme asimptomatice sau forme ușoare ale bolii, cu vindecare la maxim 3 săptămâni.

Nașterea în această perioadă. Ce s-a schimbat? Care sunt provocările pentru părinți și medici ginecologi?

În ce privește nașterea pacientei diagnosticate cu SARS COV 2, aceasta se desfășoară în unități acreditate pentru tratamentul pacienților diagnosticați. Ce s-a schimbat semnificativ este nașterea la pacientele care nu poartă, sau cel puțin nu sunt simptomatice pentru acest virus. În sensul că masurile de securitate împotriva răspândirii virusului de către unitățile sanitare sunt foarte stricte. Adică: internarea se face după un un triaj minuțios al fiecărui pacient, după un control mult mai amănunțit făcut de către medicul de gardă, după eventuala recoltarea de probe biologice în vederea testării. În incinta spitalului, pacienta nu poate beneficia de suportul psiho-emoțional al partenerului pe durata travaliului, dar nici după naștere. Contactul cu cadrele medicale este mai redus ca în alte condiții, personalul sanitar este mascat și echipat complet pentru micșorarea expunerii. Cele mai multe dintre paciente sunt cazate în rezerve individuale.

În principiu, pacientele înțeleg că aceste masuri sunt luate tocmai pentru protecția lor și a nou-născuților, totuși perioada de spitalizare este mai greu suportată. Nici pentru medicul ginecolog nu este ușor: expunerea este mare, numărul de pacienți este mare, aproape la fel ca înainte de apariția pandemiei, trebuie să respecte reguli/protocoale/circuite noi în interiorul unităților sanitare, trebuie să petreacă un timp mai scurt cu pacientul și să afle detalii mai multe. Trebuie să se echipeze/ dezechipeze de nenumărate ori.

Care sunt cele mai frecvente îngrijorări ale noilor părinți?

Părinții au în general îngrijorări legate de procesul nașterii, perioada de spitalizare. Totuși, după externare apar noi probleme legate de alăptare, de controalele medicale ale nou născutului, de ieșirea în aer liber.

–

Acest articol este parte a demersului MedLife – Izolați, dar împreună. Susținut de medici și specialiști, demersul este menit să informeze corect și să ofere suport medical și emoțional celor care au nevoie. #izolatidarimpreuna vorbește despre solidaritate și despre cum putem acționa responsabil în tot acest timp: prin izolare, prin informare corectă și prin dedicare, cu empatie și căldură, putem depăși acest impas.

Împreună facem ca adaptarea la aceste noi condiții să fie mai ușoară. Să scăpăm de incertitudini, să fim responsabili și rezilienți în fața provocării cu care ne confruntăm. Învățăm să fim uniți, prezenți unii pentru ceilalți, chiar dacă o facem de la distanță, să ne protejăm pe noi, dar și pe cei care au cea mai mare nevoie. Pentru că în noi stă puterea de a schimba traiectoria acestei perioade și pentru că fiecare dintre noi poate face diferența. Dacă crezi că acest articol poate să fie și altora de ajutor, te rugăm să îl dai mai departe.