​Motivele unei reveniri in prim plan a crizei datoriei grecesti: Ce rol joaca Germania, FMI si Donald Trump

Criza datoriei grecesti ameninta sa revina in prim-planul scenei internationale, dupa ce luni de zile a ramas in umbra. Atena, care are cea mai mare datorie publica dintre cele 19 tari ale zonei euro, a aplicat o serie de reforme economice din iulie 2015, data la care a obtinut un al treilea plan de ajutor, scrie AFP.

Dar creditorii sai – zona euro, cu Germania in frunte, si FMI – incearca sa stabileasca acum ce remedii raman la indemana, iar pietele devin din ce in ce mai nervoase.

Iata mai jos care sunt motivele care ar putea conduce la o noua drama greceasca:

• Ce vrea FMI? 

Fondul Monetar International (FMI) a jucat un rol central in primele doua planuri de salvare a Greciei, in 2010 si 2012.

Dar este reticent in participarea la un al treilea plan de salvare care prevede acordarea unui credit de 86 de miliarde de euro intre 2015 si 2018, in schimbul aplicarii de reforme care urmaresc imbunatatirea competitivitatii economiei grecesti.

FMI joaca un rol de consilier tehnic in acest al treilea plan, dar a refuzat pana in prezent sa participe financiar.

Fondul estimeaza ca obiectivele economice fixate de europeni pentru Grecia sunt nerealiste.

Europenii considera insa ca Atena este cel putin capabila sa obtina un excedent bugetar primar (fara serviciul datoriei externe) de 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB) in 2018 si in anii urmatori, in timp ce FMI estimeaza doar 1,5%.

Considerand datoria greceasca „exploziva” – aproape 180% din PIB in 2016 – FMI doreste o reducere semnificativa, ceea ce Germania, principalul creditor al Atenei, refuza.

Potrivit regulilor interne, FMI nu poate acorda un credit daca apreciaza ca datoria unui stat este nesustenabila. O exceptie ocolita in 2010 pentru a ajuta Grecia a fost suprimata in 2016 in special la presiunea SUA.

• Ce vrea Germania?

Germania, cea mai mare economie a zonei euro, este partizanul unei linii stricte in aplicarea reformelor cerute Atenei.

Berlinul doreste ca FMI sa participe integral la acest al treilea plan de ajutor (deci si financiar), deoarece considera ca Fondul este garantul rigorii bugetare.

Pentru fiecare eliberare a unei noi transe de credite europene acordate Greciei, Bundestagul (camera inferioara a Parlamentului german), trebuie sa dea unda verde, sub forma avizului unei comisii.

Pana in prezent, a aprobat aceste transe, dar aceste voturi au dezvaluit tensiuni politice, in special in randul conservatorilor condusi de Angela Merkel.

In fine, Germania nu doreste noi masuri de relaxare a datoriei Greciei inainte de finalul planului de ajutor.

• Ce propune Grecia?

Prinsa intre aceste nuclee dure, Grecia este sub presiune: ea trebuie sa onoreze pana in iulie scadente de peste 7 miliarde de euro si nu o poate face daca nu beneficiaza de o noua linie de credit din al treilea plan de ajutor.

Ori, aceasta noua transa de credit nu va fi acordata decat dupa incheierea celei de-a „doua reevaluari” a programului de ajutor al Greciei.

Pentru a iesi din impas, FMI propune Greciei sa adopte preventiv masuri de austeritate care nu ar fi declansate decat daca Atena rateaza obiectivul de excedent bugetar primar de 3,5% in 2018.

Guvernul de stanga al lui Alexis Tsipras a respins aceasta idee, apreciind ca slaba majoritate din Parlament nu ii permite adoptarea noilor masuri.

La inceputul saptamanii, presa greaca scria ca guvernul ar fi dispus sa cedeze partial in fata solicitarilor creditorilor.

• Alegeri europene si Donald Trump. Care este impactul?

Urmatoarea reuniune a ministrilor din zona euro, in 20 februarie, la Bruxelles, era considerata pana acum drept data limita pentru un acord intre europeni si FMI.

Dupa aceasta data, vor avea loc alegeri cruciale in zona euro, facand dificila obtinerea unui compromis.

In 15 martie, olandezii vor deschide balul. Ministrul olandez al Finantelor, Jeroen Dijsselbloem, in prezent presedinte al Eurogrup, ar putea pierde acest post in cazul in care partidul sau laburist este infrant.

Urmeaza alegeri prezidentiale si legislative in Franta, in primavara, si alegeri parlamentare in Germania in septembrie.

O alta necunoscuta: intentiile administratie Trump fata de Grecia. Cel mai mare actionar in FMI, SUA exercita aici o influenta enorma. Aprobarea lor este indispensabila pentru acest acord.

Ori, in prezent, SUA sunt reprezentate ad interim, care ar urma sa fie inlocuit de un nou membru numit de administratia Trump, care s-a aratat insa adeseori imprevizbila de la ajungerea la putere.