Nicolae Timofti, noul presedinte al R. Moldova, ar putea fi un castig pentru relatiile bilaterale Romania-Republica Moldova

917 zile au trecut pana cand Republica Moldova sa aiba un nou presedinte, ales de catre Parlament. Nicolae Timofti a primit 62 de voturi, cu unul mai mult decat necesar, de la toti deputatii prezenti, inclusiv de la neafiliati, care au fost convinsi, dupa intalniri repetate cu liderii AIE sa il sustina. Personaj controversat – dar cine nu este controversat in R. Moldova, am auzit adesea – noul presedinte de la Chisinau a pledat mereu pentru limba si identitatea romaneasca. Pe langa atragerea de antipatii, atitudinea sa pare o premisa buna pentru dinamica relatiilor bilaterale.

Am incercat, din momentul in care judecatorul Nicolae Timofti a devenit oficial candidatul Aliantei pentru Integrarea Europeana de la Chisinau pentru presedintia tarii, sa aflu mai bine cine este de fapt acesta, care este atitudinea sa fata de Romania si modul in care vede relatiile bilaterale. Este adevarat, presedintele propus de AIE si votat de ea a convenit sa ii adopte politica, sa ii sustina programul de guvernare – si atunci pozitionarea fata de Romania si fata de relatiile bilaterale pot fi usor cunoscute, insa cum AIE este atat de eterogena, cu opinii diferite pe aceasta tema, mi s-a parut important sa aflu atitudinea personala a presedintelui moldovean.

Presa de la Chisinau a conturat imaginea unui om controversat: incriminat ca reprezentant, pana la urma, al vechiului sistem, sau cel putin al unui sistem de justitie care trebuia reformat, dar si om providential in acest moment, singurul care a intrunit acceptul tuturor celor trei lideri ai AIE.

Daca ne referim la controverse, judecatorul Timofti ar fi pe lista celor responsabili de pierderea la CEDO a unei cauze de catre statul moldovean. Cotidianul Flux a fost condamnat de justitia din R. Moldova pentru ca a publicat citate dintr-o scrisoare deschisa adresata Consiliului Europei si OSCE, in care un procuror era denuntat pentru ca a acuzat o femeie de afaceri pentru furt si fals, fara sa o fi interogat. Flux a dat in judecata statul si a castigat la CEDO, Curtea de la Strasbourg considerand ca i-a fost incalcata libertatea de expresie si obligand Moldova sa plateasca o despagubire de 3000 de euro cotidianului.

Au existat opinii ca ar fi „omul lui Plahotniuc”, controversat om de afaceri din R. Moldova, sau ca provenienta sa dintr-un sistem corupt, precum cel juridic din Moldova, il inscrie si pe el pe aceasta lista a coruptilor. Fostul consilier prezidential de pe vremea lui Voronin, Sergiu Mocanu, chiar il trece pe o lista a mafiotilor. Sa avem insa in vedere ca si Mocanu este un om controversat.

Un om decent, sustinator al limbii romane si identitatii romanesti

De altfel, mi s-a spus adesea cand am vorbit la Chisinau, cine nu e controversat aici? Numai ca – lasand la o parte eventualele pete negre – surse de a caror echidistanta nu ma pot indoi mi l-au caracterizat si in alti termeni: „este ceea ce s-ar numi un om decent”, mi s-a spus, un om destul de discret, dar „bun specialist, profesand o serie de principii cu discretie si hotarare”.

Ceea ce mi s-a parut important din ce am aflat si ce ma interesa, de altfel, cel mai mult, a fost atitudinea sa fata de Romania, limba romana si romanism. Mi s-a parut extrem de decent raspunsul lui in interviul dat inainte votului din Parlament, acum doua zile, cand Nicolae Timofti a spus ca unirea cu romania nu este „subiectul fierbinte al momentului” si ca „nu exista conditii pentru unire”. „Nu stiu daca Romania este gata sa primeasca o tara atat de saraca precum Republica Moldova pentru a-i fi parte integranta. Niciuna dintre cele doua parti nu este pregatita pentru o astfel de discutie”, a spus actualul presedinte.

Timofti este o persoana care a pledat intotdeauna pentru limba romana si identitatea romaneasca, ceea ce i-a atras si destule antipatii, dar, din aceasta perspectiva, probabil ca este o alegere benefica si dinamicii relatiilor bilaterale dintre Romania si Moldova.

Moldovenii il cunosc ca pe un sustinator al reformei justitiei, o persoana cu viziuni progresiste, proeuropene, care pledeaza pentru respectarea Constitutiei. De altfel, Constitutia a fost cuvantul-cheie in toate discursurile pe care le-a avut din momentul anuntarii sale drept candidat al AIE si pana acum, in discursul de dupa votul din Parlament si din fata multimii.

„Nu voi fi presedintele unui grup de oameni, ci al tuturor cetatenilor, condus de Constitutie”, a spus el zilele trecute, in timp ce in Parlament a indicat faptul ca: „Voi asigura conlucrarea dintre puterile de stat conform Constituţiei”.

Ziarul Timpul ii face urmatoarea caracterizare: „Pe parcursul activitatii sale s-a manifestat ca un bun profesionist, un judecator corect si nepartinitor, organizator chibzuit, receptiv la tot ce este nou. Pentru principialitatea manifestata nu intotdeauna a fost agreat de conducerea de varf. A participat activ la promovarea reformei de drept si judecatoresti, fiind membru al Consiuliului Coordonator pentru reforma de drept si judecatoreasca si membru al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Viziunea de politica externa a presedintelui

Adresându-se deputatilor moldoveni înaintea votului, Timofti a promis că va promova integrarea europeană si neutralitatea Moldovei precum si reformele, în special în domeniul justitiei.

Rusia isi dorea in R. Moldova un presedinte care sa accepte prezenta trupelor ruse in Transnistria, autonomie pentru Tiraspol si secesionisti in guvernul de la Chisinau, scria zilele trecute presa din R. Moldova. Timofti sugereaza o politica externa „desteapta, si cu vestul si cu estul”, este ceea ce trebuie sa aiba o tara mica.

Cat despre Transnistria, „singura cale e cea a dialogului”, a spus acesta diplomatic in interviul acordat zilele trecute. De la tribuna Parlamentului, acesta a mai spus: „Numai întărirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului poate ajuta la reîntregirea ţării. Conflictul transnistrean poate fi rezolvat doar pe cale paşnică şi eu salut reluarea negocierilor în formatul 5+2”, citeaza www.union.md, care adauga ca presa transnistreana considera ca in Timofte Tiraspolul va avea „un partener oficial pentru negocieri”.

Timofti este un proeuropean, si a anuntat ca prima vizita oficiala o va face la Bruxelles, pentru a arata angajamentul Republicii Moldova pentru parcursul european al acesteia.

Presedintele ales – un compromis fericit. Si necesar

Cunoscatorii stiu ca intre liderii AIE exista o mare neincredere si au existat temeri – intemeiate sau nu – ca ar putea exista deputati moldoveni care sa fie atrasi de comunisti de partea lor, pentru a nu vota nici de aceasta data presedintele.

Comentatorii de la Chisinau spuneau ca Marian Lupu a fost indepartat de presedintie, spre satisfactia premierului Vlad Filat, in timp ce Mihai Ghimpu e nemultumit pentru ca nu stie daca va mai fi ales in functia de presedinte al Parlamentului.

Existau astfel premisele unor mari nemultumiri, iar coeziunea aratata de cei trei lideri cand au anuntat candidatura lui Nicolae Timofti putea fi una falsa, cum a mai fost in diferite ocazii. Dar probabil s-au gandit asa cum era logic (daca logica functioneaza in politica): aveau nevoie de o persoana respectata, neutra, care nu ar putea schimba echilibrul de putere in Alianta.

Ramane insa de vazut ce fel de presedinte va fi Nicolae Timofti. Si aici parerile sunt impartite si comentatorii de la Chisinau au adoptat o expresie foarte familiara noua: vor avea „un presedinte jucator” sau doar o marioneta in mainile liderilor Aliantei, un lider de fatada?

Raspunsul pare sa il fi dat chiar Timofti, atunci cand a spus ca nu va fi presedintele unui grup de oameni, ci al tuturor, condus de Constitutie. Iar Constitutia ii ofera niste prerogative incontestabile presedintelui si oarecum paradoxale: chiar daca e votat de Parlament, nu ales prin scrutin direct al cetatenilor, poate dizolva Parlamentul si poate propune un nou prim ministru.

Vremurile se arata interesante la Chisinau, acum cand criza politica prelungita de imposibilitatea alegerii presedintelui a fost depasita. Acum proba de foc este alta, dupa cum bine imi spunea Nicu Popescu, expert al think tank-ului European Council on Foreign Relations de la Londra si fost consilier al premierului Filat: principalul test pentru Alianta este viteaza realizarii reformelor.​