Sari direct la conținut

Noi pregătim marele meci de la Euro, România – Ucraina, cu o bere. Ucrainenii și-au organizat televizoarele în adăposturi, dacă sună alerta de bombe

HotNews.ro
Noi pregătim marele meci de la Euro, România – Ucraina, cu o bere. Ucrainenii și-au organizat televizoarele în adăposturi, dacă sună alerta de bombe
Suporteri români în Munchen, la Euro 2024 și un soldat în Liov, Ucraina. Foto: Golazo.ro

Luni are loc România – Ucraina, ora 16.00, transmis în direct pe Pro TV. Site-ul de sport GOLAZO a avut ideea de a merge din timp în Ucraina, să vadă cum se pregătesc ucrainenii, pe timp de război. Ce înseamnă pentru ei să vadă un meci de fotbal, fiind în același timp atacat de una dintre cele mai mari armate ale lumii, cea rusă. 

Liov e în vestul Ucrainei, teoretic în zona cu mai puțin risc, indiferent ce o însemna asta când ești atacat zilnic, și ataci la rându-ți, cu sute de obuze, avioane și rachete. Alarmele de bombardament sunt prezente însă oricând aici. La orice oră, fără discriminare. După mai bine de doi ani de război, s-a dezvoltat un sistem complex de alertă, în care alarmele sunt ierarhizate după gradul de pericol, descrie GOLAZO în reportajul de la fața locului.

Mijloace de comunicare sofisticate, occidentale însoțesc efortul Ucrainei de a se apăra. Sateliții NATO văd fiecare avion rusesc, încă de când se ridică de la bazele din Rusia. Mai departe se procesează în ferme uriașe de servere. Iar instrumentul de comunicare cu oamenii este internetul, ca lor să le poată fi comunicată această diviziune, subtilă, între amenințarea rea și amenințarea groaznică. Oricât de trivial sună, sistemul va fi folosit astăzi și pentru ca ucrainenii să poată vedea, relativ în siguranță, meciul de fotbal România – Ucraina, de la Munchen.

O rachetă Kinzhal sau bombardiere. Când e pericol?

Unul dintre oamenii cu care au vorbit jurnaliștii GOLAZO.ro, Oleksandr, detaliază sistemul: „Nimeni nu se mai sperie ca la început, în primăvara lui 2022. Acum, toți așteptăm mesajele celor din armată, care anunță destul de repede ce fel de alarmă e, pe rețelele de socializare, pe Telegram, mai ales”. 

A dat și două exemple de mesaj: 

  1. Nivel ridicat de alertă, bombardiere din Rusia: „Dacă suntem informați că mai multe bombardiere s-au ridicat de la o bază din Rusia și au intrat în spațiul nostru aerian, atunci realizăm că bombele nu au o țintă precisă, pot fi lansate oriunde, oricând, chiar și peste cartiere de blocuri, primejdia e foarte mare și pentru noi. Și ne adăpostim”. 
  2. Nivel scăzut de alertă, rachetă Kinzhal din Belarus: „Uite, se poate anunța, de exemplu, că un avion de vânătoare înarmat cu Kinzhal, o rachetă hipersonică, a decolat de pe un aeroport din Belarus. Și noi, oamenii, ne gândim că va fi atacat un obiectiv strategic, o bază militară, o rafinărie, un centru energetic. Nu e un pericol iminent pentru populație”. 

Reportajul integral, pe GOLAZO.

GOLAZO.ro e un site din același grup cu HotNews.ro, la care scriu, printre alți jurnaliști, Cătălin Țepelin, Radu Naum, Cristian Geambașu, Dan Udrea, Theodor Jumătate  (autorul acestui reportaj din Ucraina), Cristina Negrilă, Ioana Mihalcea, Florinel Dincă, Liviu Tudor Samoilă, Vlad Nedelea și Cătălin Tolontan. 

INTERVIURILE HotNews.ro