Noul președinte al CDU, un parcurs politic bine temperat și pe placul Angelei Merkel

Nu demult, scriam despre încercările numărului doi în Partidul Creștin-Democrat german de a-și face pârtie către președinția partidului și, implicit, către funcția de cancelar. Jens Spahn, ministru al Sănătății în cabinetul Merkel, a avut însă un rezultat slab și ca vicepreședinte de partid. La alegerile de sâmbătă, winner-ul este Armin Laschet, un politician „de uzură” și mai degrabă low-profile, care nu s-a remarcat printr-o campanie spectaculoasă. Laschet este însă acum președintele CDU și are toate șansele să devină, în toamna acestui an, cancelar al Germaniei, dacă vreo surpriză politică nu întoarce cărțile pe dos.

În cursa pentru președinția CDU, Armin Laschet a refuzat să intre într-o reală campanie electorală, timp de un an. În criza COVID, aparițiile sale publice au fost rare și puțin spectaculoase. Însă și-a lăsat adversarii să se lupte între ei, o metodă pe care a perfecționat-o de-a lungul carierei sale politice: a intrat cu ea în mai multe parlamente, a devenit premier de land, iar acum este aproape de vârful puterii în Germania. Pentru că, de sâmbătă, a devenit clar că drumul său poate duce la Cancelaria de Stat.

„Poate că nu sunt omul faptei perfecte, dar sunt Armin Laschet”, a spus el în discursul dinaintea alegerilor de partid de sâmbătă. Prim-ministrul landului Renania de Nord-Westfalia a ieșit învingător în al doilea scrutin. Rezultatul urmează să fie confirmat oficial.

Rezultat strâns

Armin Laschet a fost ales noul lider al partidului CDU la alegerile secundare, împotriva lui Friedrich Merz. La conferința la distanță a Partidului Creștin-Democrat, 521 dintre delegați au votat pentru Laschet și 466 pentru Merz.

În primul tur, Merz a primit 385 de voturi, Laschet 380, iar Norbert Röttgen 224 de voturi. Deoarece niciunul dintre cei trei candidați nu a obținut majoritatea absolută în primul tur, Merz și Laschet au participat la un al doilea tur de scrutin. Delegații trebuie să confirme rezultatul alegerilor în scris. În acest scop, ei trebuie să trimită o confirmare scrisă a alegerilor, la biroul federal al CDU din Berlin. Noul lider al partidului va fi confirmat oficial în 22 ianuarie.

Calea de mijloc

În discursul său, Laschet s-a prezentat drept un om echilibrat, care dorește să continue cursul de mijloc. „Aud mereu despre principiul: trebuie să poți polariza”, a spus Laschet. „Eu zic: Nu, nu trebuie. Polarizarea este ușoară, o poate face oricine”. Spune că vrea să „integreze, să țină societatea unită”. În ceea ce privește înțelegerea rolului său de șef al CDU, Laschet afirmă că partidul „nu are nevoie de un președinte, ci de un căpitan de echipă”.

Făcând acest lucru, Laschet s-a diferențiat în mod clar de Merz, care, în discursul său, s-a recomandat delegaților cu dorința sa de a se implica în dezbateri politice – dacă este necesar și într-o dispută.

Laschet a spus, după alegeri: „Vreau să facem tot ce putem, pentru a trece împreună cu bine, anul acesta”. CDU trebuie să aibă succes în alegerile regionale și apoi „să se asigure că Uniunea va da următorul cancelar”, la alegerile federale.

Critica a venit de la partidul Stângii. Noul președinte al CDU va continua să încerce „să salveze un model politic conservator, care nu are răspunsuri pentru viitor”, a declarat liderul partidului, Bernd Riexinger. Iar președintele AfD, Alice Weidel, vede CDU, prin alegerea lui Laschet, pe drumul către o coaliție CDU-Verzi. „Cine votează negru, devine verde”, a scris Weidel pe Twitter.

Un parcurs politic bine temperat

Armin Laschet (59 de ani) s-a alăturat CDU la sfârșitul anilor ’70, la vârsta de 18 ani, în urma angajamentului său bisericesc. La un moment dat, cineva l-a invitat sa intre în rândul tinerilor creștin-democrați. Spune că la început nu prea și-a dorit asta. „M-a interesat politica, dar nu mi-am putut da seama imediat, ce fac ei”, își amintește el.

Tânărul Laschet află apoi, repede, ce să facă în politică. Începe în politica locală din orașul său natal, Aachen. La mijlocul anilor 1990, intră în Bundestag, unde stă doar un ciclu electoral și apoi intră în Parlamentul European, un an mai târziu.

În 2005, Laschet trece la politica de stat. El devine primul ministru al Integrării, din Germania. Unii membri ai CDU îl numesc „Turk-Armin” pentru că susține intens integrarea străinilor.

În anul 2010, Laschet a trebuit să decidă dacă va candida pentru președinția landului Renania de Nord-Westfalia (NRW). El i s-a opus lui Norbert Röttgen, care a pierdut apoi alegerile de land, din 2012. Acest lucru i-a oferit lui Laschet o nouă oportunitate. Și, împotriva așteptărilor multora, el a adus CDU înapoi în guvernul din NRW.

Toate acestea îl califică astăzi pentru președinția CDU și poate chiar mai mult, a spus Laschet despre sine, în discursul adresat membrilor CDU. „Aduc cu mine experiență guvernamentală, conducerea unui land mare, echilibru între diferite interese. Și, ceea ce poate nu este deloc dăunător pentru un președinte CDU, să fi câștigat, înainte, alegeri”.

Cu toate aceste plusuri, în criza Corona, Laschet a fost perceput inițial ca ezitant. În plus, șeful CSU, Markus Söder, care adulmecă și el Cancelaria, se află cu nou ales șef CDU într-un duel la distanță. Însă cancelarul Angela Merkel a discutat în cel puțin două rânduri cu Armin Laschet, anul trecut. Iar un curs de mijloc, o natură bine temperată și o voință de integrare a unui viitor cancelar nu pot decat să-i fie acesteia pe plac.

Critici și scuze după ce a dat vina pe români pentru focarul de COVID de la Tonnies

Armin Laschet a fost aspru criticat, în vară, după ce a susținut că muncitorii est-europeni au importat virusul la abatorul Tonnies, apoi și-a cerut scuze. Reamintim că în luna iunie a anului trecut, sute de angajați ai firmei de procesare a carnii Tönnies din Rheda-Wiedenbrück, unde lucrau și mulți români, au fost depistați cu coronavirus. Din cauza acestui focar, 7000 de persoane din localitate au fost plasate în carantină, iar fabrica a fost închisă pentru 14 zile.

„Pentru că românii și bulgarii au venit aici și de acolo provine virusul. Așa se va întâmpla peste tot. (…) Asta nu are nicio legătură cu relaxarea, ci cu cazarea oamenilor în cazarea și condițiile de muncă în companii”, a spus atunci Armin Laschet, la o reuniune la Berlin.