O explicatie pentru opozitia marilor companii fata de modificarea Codului Fiscal: Ministerul Finantelor vrea implementarea "dura" a directivei UE care stopeaza evitarea taxarii de catre multinationale

Marile companii care functioneaza in Romania s-au opus, prin intermediul asociatiilor patronale, modificarii Codului Fiscal prin ordonanta de urgenta promovata de Ministerul Finantelor. Ele au reclamat lipsa de predictibilitate, precum si lipsa studiilor de impact, dar o alta sursa de nemultumire majora este intentia Guvernului de a aplica o directiva UE care face mult mai dificila evitarea taxarii multinationalelor in tara in care isi desfasoara activitatea.

Proiectul de modificare a Codului Fiscal contine, pe linga trecerea contributiilor de la angajator la angajat si scaderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, si transpunerea prevederilor Directivei UE 1164/2016 (Directiva ATAD), care pune la dispozitia statelor membre mai multe instrumente legale pentru a opri evitarea platii taxelor de catre companii in tarile in care functioneaza.

Proiectul de OUG prezentat pe Ministerul Finantelor urmeaza sa introduca in Codul Fiscal un capitol intreg, Capitolul III prim, cu titlul „Norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne”.

Directiva UE vrea sa stopeze practica multor corporatii de a profita de existenta in unele state membre a unor regimuri fiscale extrem de prietenoase. Aceasta duce la externalizari de profit in urma unor complexe tranzactii financiare, externalizari care frustreaza tarile in care aceste profituri sint obtinute. Reactia corporatiilor la Directiva UE a fost una negativa, dat fiind impactul asupra rezultatelor financiare viitoare, dar presiunea publica si cea politica pentru adoptarea directivei au fost majore.

Directiva, a carei implementare e obligatorie, lasa totusi statelor membre o anumita libertate de miscare in privinta intensitatii masurilor luate pentru a preveni fentarea taxelor si impozitelor de catre multinationale.

Corporatiile care activeaza in Romania au fost nemultumite insa nu doar de implementarea „peste noapte” a Directivei UE (oricum neplacuta), ci si de faptul ca Ministerul Finantelor a ales sa transpuna in proiectul de OUG cele mai dure dintre prevederile Directivei. Ca atare, impactul proiectului asupra marilor companii care-si desfasoara activitatea in Romania ar fi unul major, daca proiectul va intra in vigoare.

Camera de Comert Americana a amendat oficial, intr-un comunicat din 1 noiembrie, rapiditatea cu care Ministerul de Interne vrea sa transpuna directiva europeana adoptata in iulie 2016. „Cu privire la impozitul pe profit, considerăm termenul de intrare în vigoare mult prea apropiat în raport cu stadiul pregătirii pentru implementarea ATAD. Având în vedere impactul la nivelul finanţării investiţiilor se justifică o reanalizare a acestei propuneri în sensul creşterii pragului de deductibilitate. Complexitatea unor mecanisme precum regulile legate de societățile controlate de entități străine sau taxarea la ieşire, impun alocarea unei perioade suficiente de pregătire, adecvată nivelului incipient de educație fiscală cu privire la aceste concepte în România, pentru a evita dificultăți la nivelul contribuabililor în etapa de implementare”, arata comunicatul AmCham.

Si Camera de Comerţ Româno-Britanică (BRCC) a acuzat Guvernul că a ales varianta cea mai restrictivă a Directivei, potrivit Adevarul. Charles Crocker, preşedintele BRCC, a declarat ca „această abordare ar putea avea un efect contrar celui aşteptat, fiindcă actorii dintr-o economie afectaţi nu adoptă niciodată un comportament pasiv, ci îşi ajustează deciziile în scopul contracarării măsurilor excesive venite din zona de reglementare”, potrivit sursei citate.

O explicatie a modului radical in care Ministerul Finantelor a ales sa transpuna Directiva 1164/2016 a venit de la Adrian Luca, specialist in domeniul preturilor de transfer. „Guvernul care promitea <> merge acum cu suspiciunea până acolo încât <>: nici mai mult nici mai puțin decât limitările cele mai drastice din plaja de opțiuni pe care Directiva a pus-o la dispoziția guvernelor naționale”, a scris Adrian Luca intr-un articol publicat pe Contributors.