O nouă eroare a Autorității Electorale a determinat Biroul Electoral să finalizeze manual centralizarea rezultatelor la primul tur al prezidențialelor

Biroul Electoral Central a fost nevoit să finalizeze manual centralizarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale, după ce a descoperit o eroare în calcularea numărului total al alegătorilor care au votat prin corespondență.

BEC a emis în data de 13 noiembrie o decizie „privind efectuarea unor corecții în procesul-verbal privind centralizarea voturilor pentru alegerea președintelui României în anul 2019, întocmit de Biroul electoral 48 pentru secțiile de votare din străinătate”.

• În ce a constat eroarea: calculul numărului alegătorilor care au votat prin corespondență, înscriși în listele electorale permanente pentru votul prin corespondență, nu a inclus și plicurile exterioare nule, respectiv 1992. În urma corecției, numărul total al voturilor nule a fost majorat de la 1.449 la 5.441.

Concret, „s-au constatat neconcordanțe în stabilirea numărului total al alegătorilor care au votat prin corespondență, înscriși în listele electorale permanente pentru votul prin corespondență, precum și a numărului total al voturilor nule exprimate de alegătorii din străinătate”.

Potrivit deciziei BEC din 13 noiembrie, la punctul b4 din procesul-verbal centralizator – numărul alegătorilor care au votat prin corespondență – trebuia inclusă și „valoarea obținută din însumarea valorilor înscrise la punctul b2 (plicuri exterioare nule) din procesele verbale privind consemnarea rezultatelor votării prin corespondență, respectiv 1992”.

Aceeași valoare trebuia inclusă și la pct d din procesul verbal centralizator întocmit de Biroul electoral 48 pentru secțiile de votare din străinătate.

În urma constatării acestor erori, BEC a decis „efectuarea de către președintele Biroului electoral 48” a corecțiilor necesare.

În urma deciziei BEC, AEP a emis noile cerințe pentru modificarea softului pentru alegerile prezidențiale, astfel încât eroarea să nu se repete și la turul II. AEP a fost informat BEC că a efectuat schimbările cerute și a certificat spre neschimbare (a treia oară în cursul alagerilor, fapt fără precedent) aplicația.

Pe de altă parte, BEC a emis procesul verbal privind rezultatul votării la turul I al alegerilor prezidențiale în 14 noiembrie, deci înainte de certificarea spre neschimbare a softului.

Având în vedere acest lucru, am întrebat Biroul Electoral Central:

„Având în vedere decizia 106 D din 13 noiembrie 2019 și faptul că AEP a anunțat BEC prin adresa nr 27593/15.11.2019 că a certificat din nou spre neschimbare aplicația, vă rugăm să ne precizați cum a fost emis procesul verbal din 14 noiembrie 2019, respectiv dacă au fost folosite datele dintr-o aplicație reparată dar necertificată sau datele în discuție au fost introduse manual”.

În răspunsul primit joi, BEC a confirmat că datele menționate spre corectare în decizia din 13 noiembrie nu au fost preluate din softul pentru prezidențiale.

Iată mai jos răspunsul Biroului Electoral Central:

• „Datele au fost rectificate în Procesul verbal pe hârtie, întocmit de Biroul electoral 48 pentru secțiile de votare din străinătate, conform Deciziei Biroului Electoral Central nr 106/D/13.11.2019 privind efectuarea unor corecții în Procesul-verbal privind centralizarea voturilor pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, întocmit de Biroul electoral 48 pentru secțiile de votare din străinătate.
• Conform aspectelor relevate în motivarea deciziei mai sus menționate, a fost avut în vedere faptul că plicurile exterioare pentru votul prin corespondență, anulate pentru vicii de formă conform art. 15 din Legea nr. 288/2015, nu fuseseră luate în considerare ca voturi nule, astfel cum trebuia să se procedeze în mod legal.
• Datele nu au fost preluate din aplicația informatică pentru centralizarea rezultatelor votării pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, ci din procesul verbal întocmit de Biroul electoral 48 pentru secțiile de votare din străinătate, fiind nerelevantă, în acest context, aplicația informatică a Autorității Electorale Permanente, care nu a făcut decât să pună de acord, ulterior, rezolvarea dată din punct de vedere juridic, conform Deciziei 106/D/13.11.2019 a Biroului Electoral Central. Judecătoarea Adina Georgeta Nicolae”.

Cine este Ovidiu Oproaica, care conduce departamentul AEP care se ocupă de SIMPV, soft care a fost certificat spre neschimbare de nu mai puțin de trei ori (sursa – adevarul.ro)

Adevarul.ro scria în august 2019 că la şefia Direcţiei de Coordonare a Sistemului Informaţional Electoral Naţional a fost instalat Ovidiu Oproaica, angajat în AEP în urmă cu doar câteva luni, pe filieră politică.

”Se ocupa de cererile românilor din diaspora pentru votul prin corespondenţă. E unul dintre locotenenţii preşedintelui Buică, adus pe filiera Dolj, la fel ca Sorin Lazăr, şeful departamentului de comunicare”, declarau atunci surse din AEP pentru adevarul.ro.

Acesta și-a început cariera politică la Craiova, sub aripa Liei Olguţa Vasilescu, unde a fost secretar executiv al organizaţiei de tineret PSD Dolj.

Ulterior, Oproaica a ajuns coordonator al PES Activist Bucureşti, pepiniera de cadre a PSD.

„Am încredere că e un profesionist desăvârşit”, spunea despre el Constantin Mitulețu-Buică, șeful AEP, din al cărui CV aflăm că a fost, din 2001 până în 2013, şeful Serviciului Juridic al Spitalului de Pneumoftiziologie Leamna, comuna Bucovăţ, Dolj.

Din 2013, a devenit consilier în cadrul Comisiei parlamentare care a anchetat tranzacţia cu teren agricol de la Nana a fostului preşedinte Traian Băsescu. Ulterior, potrivit adevărul.ro, Mituleţu-Buică a ajuns la Ministerul pentru Dialog Social și apoi vicepreşedinte la AEP, de unde a ajuns președintele instituției.